Cine crede în El nu este judecat; dar cine nu crede a și fost judecat, pentru că n-a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu.
I-am arătat harul nespus de mare al Domnului Isus și calea pe care El a mers din slava cerească până la crucea de la Golgota pentru a o salva și pe ea. I-am spus să-I predea Lui inima și să recunoască înaintea Lui vina ei; atunci toate păcatele îi vor fi iertate. Ceea ce scrie în Ioan 3.18 este valabil și pentru ea.
Apoi am întrebat-o: „Credeți că Domnul Isus este Fiul lui Dumnezeu?“. — „Da. Cred“, a răspuns ea. — „Credeți că Dumnezeu Tatăl L-a trimis pe acest pământ pentru a muri pentru păcătoși?“ — „Deoarece așa scrie în Biblie, da, cred.“ — „Credeți că cel care vine la Domnul nu va fi izgonit?“ — „Se referă și la mine?“ — „Da, desigur: «Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.» Faceți și dumneavoastră parte din acest oricine?“ — „Da“, a răspuns ea. — „Atunci mai aruncați o privire asupra versetului 18! Acolo sunt numite două categorii de oameni: «Cine crede în El nu este judecat, dar cine nu crede a și fost judecat».“
L-am rugat pe Dumnezeu să-i deschidă inima și apoi am întrebat-o: „Cărui grup îi aparțineți?“.
După un timp de liniște m-a privit cu lacrimi în ochi și mi-a spus: „Aparțin primului grup“. — „De unde știți aceasta?“ — „Știu, deoarece cred în Isus. El m-a primit și nu sunt judecată“. Am mai întrebat-o: „Ajunge aceasta, pentru a vă întâlni cu Dumnezeu?“. — „Da, este de ajuns! Nu sunt judecată“. Aceasta s-a întâmplat înainte cu trei săptămâni ca ea să plece în pace în veșnicie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu