SPLENDOAREA RUSALIILOR – Fapte 2: 1- 21
Istoricul Luca descrie în Fapte 2 un eveniment crucial. Acest fapt istoric, planificat cu grijă de Dumnezeu, a revoluționat viața de credință. El marchează nașterea Bisericii prin coborârea Duhului Sfânt.
Odată cu Fapte 2 este inaugurată o nouă etapă din planul de lucru al lui Dumnezeu. Duhul Sfânt este activ în credincioși și în biserică. Noua etapă în planul de lucru al lui Dumnezeu este marcată printr-o zi, printr-o adevărată sărbătoare, printr-o minune divină care nu se va mai repeta în întreaga istorie a omenirii
În evenimentul acesta măreț sunt descoperite câteva lucruri care sunt înțelese și apoi experimentate în toată istoria bisericii.
MISTERUL PĂRTĂȘIEI v. 1 Dumnezeu a ales un moment anume pentru a trimite Duhul Sfânt, era ziua Cincizecimii. Aceasta era una dintre cele trei mari sărbători ale evreilor. Scriptura ne spune că în această zi toți erau împreună în același loc. Da, părtășia celor născuți din nou este misterul descoperit la pogorârea Duhului Sfânt.
Taina aceasta, dacă o putem numi așa, este la porunca Domnului. Grupul ucenicilor se stabilește în Ierusalim după porunca Mântuitorului (Fapte 1: 4; 1: 14; 2: 1). Ucenicii erau formați ca grup, erau stabiliți în Ierusalim, aveau întâlniri pentru închinare, cunoșteau în mare planul lui Dumnezeu. Acum erau gata să primească binecuvântarea prezenței Duhului Sfânt. Un vers creștin spune așa:
”În rugă părtași Cincizecimii,
Aprinși cu al cerului foc
Vesteau pocăința mulțimii
Și iar se-adunau la un loc”
Mai mult, ea se realizează în locul poruncit de Domnul Hristos. În Fapte 1: 4 este scris: ”…să nu se depărteze de Ierusalim…”, ”…să aștepte acolo…” În Matei 18: 20 avem făgăduința: ”Căci acolo unde sunt doi sau trei adunați în Numele Meu, sunt și Eu în mijlocul lor”.
Nu poate fi omis faptul că părtășia este preliminară pentru începerea lucrării. Extinderea bisericii pornește de la o părtășie. Tot ce are loc în Faptele Apostolilor are la bază un timp de părtășie. Lucrătorii cu Evanghelia sunt trimiși din mijlocul bisericii adunate pentru închinare (Fapte 13: 2, 3).
SECRETUL PUTERII v. 2-4 A promis Mântuitorul o putere care să-i însoțească în tot ce aveau de făcut. La sărbătoarea Cincizecimii este descoperit secretul acestei puteri.
Această putere Îi aparține lui Dumnezeu. Este cu adevărat o desfășurare divină în tot ce s-a întâmplat acolo: Deodată- exprimă elementul surpriză (nu este răspunsul rugăciunilor lor).
A venit din cer- exprimă originea Un sunet- exprimă captarea atenției. Infinitatea, invizibilitatea Duhului Sfânt.
A umplut toată casa – casa unde sunt adunați ucenicii, credincioșii, devine punctul de referință.
Niște limbi ca de foc – exprimă forța curățitoare a Duhului.
Puterea este dată ucenicilor (1 Cor. 12: 13; Efeseni 1: 13). Contextul până la v. 4 prezintă grupul de ucenici. Ei primesc Duhul Sfânt: „S-au umplut de Duhul Sfânt”. Nu există diferite grade de umplere în diferiți oameni. Dumnezeu a dăruit Duhul Sfânt tuturor credincioșilor la fel. ”Au început să vorbească în alte limbi”. Este vorba de limbi precise. Până și accentul de galileeni este depistat. Dumnezeu dorea să-i certifice și să-i autentifice pe ucenici în fața lumii.
Acest secret este privit de oameni. El reprezintă punctul de interes al tuturor celor prezenți. Secretul puterii, întotdeauna a fost o priveliște pentru lume. Unii erau uimiți, alții erau confuzi. Printre ei erau și aceia care batjocoreau secretul puterii. Se ridică întrebarea: Ce reacție stârnim prin lucrarea Duhului Sfânt în viața noastră ?
TAINA MÂNTUIRII v. 21 Trecuseră 50 de zile de când Domnul Isus s-a oferit lumii ca Mântuitor, însă mulți nu știau lucrul acesta. Nu știau ce trebuie să facă ! ”Taina”, un cuvânt favorit la apostolul Pavel.
Mântuirea este pentru toți oamenii. În noua etapă de lucru a lui Dumnezeu, iudeii și neamurile pot fi mântuiți. În cei 3000 de oameni care au devenit creștini erau multe neamuri de pe pământ, ca o dovadă a faptului că mântuirea este pentru toți cei ce se pocăiesc și cred.
Mântuirea este prin Domnul Isus. La Rusalii, Petru rostește o predică centrată exclusiv pe Domnul Isus. Îi confruntă cu atitudinea lor față de Mântuitorul.
Mântuirea este prin pocăință. Ei se întreabă: „Fraților, ce să facem ?” și Petru le răspunde: ”Pocăiți-vă”.
Pastor Ioan Cocîrțeu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu