joi, 23 aprilie 2020

Teama recurentă (II)



Originea fricii


Geneza 12:1-20, Matei 10:28, Luca 22:16-21
Avraam s-a confruntat cu această teamă și anterior, chiar după ce Dumnezeu îi promisese că va face din el un neam mare, că îl va binecuvânta, că îi va face numele mare și că îl va face să fie o binecuvântare pentru alții (v.2). Temerile sunt recurente, ele revin, dacă nu ne pocăim de ele.
Și totuși, odată cu venirea crizei, a foametei, coborând în Egipt el se înțelege cu Sara să se ascundă în spatele ei pentru a-i merge bine și ca sufletul lui să trăiască (v.13). Mai degrabă el voia ca trupul lui să o ducă bine. Sufletul, care este veșnic, nu poate să fie afectat de oamenii care pot cel mult să ucidă trupul, așa a spus Domnul Isus: “Nu vă temeți de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul”.
E grav să nu facem deosebire între trup și suflet. Deși sunt legate indestructibil în timpul vieții, ele pot fi separate și vor fi separare la moartea noastră. Domnul Isus vorbește într-o pildă despre un om bogat care a confundat trupul cu sufletul. Având o recoltă bogată, el exclamă “Suflete… mănâncă, bea și veselește-te!” (Luca 12:19)
Sufletul nostru este prioritar și trebuie să-l hrănim și să-l îngrijim, iar Biblia este o adevărată hrană pentru suflet. Deci hrănește-te zilnic cu Cuvântul lui Dumnezeu!
Rugăciune: Doamne, recunosc că unele temeri revin în sufletul meu, de aceea în astăzi le confrunt cu promisiunile din Cuvântul Tău. Ajută-mă să nu mă îndoiesc de lucrurile scrise în Cuvânt, pentru că ele sunt veșnice, Cuvântul tău fiind dătător de viață. Îți mulțumesc pentru că ești scutul meu care mă protejează în vremuri de nevoi. Vindecă-mi, te rog, sufletul temător pentru ca frica să nu mai stăpânească peste mine!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu