TENDINŢE RELIGIOASE ÎN 2014

Tendinţele religioase ale lui 2014, pe cinci continente

22 ian 2014 

O descriere simplistă precum „secularism”, „redeşteptare” sau „ne-afiliere” nu poate descrie marile tendinţe complexe la nivel global. Însă la nivel macro, 2014 se încadrează în câteva tendinţe clare, cu câteva elemente specifice pentru fiecare continent în parte.

Peisajul american

America de Nord rămâne neobişnuit de religioasă între statele industrializate, cu şase din zece americani care declară că se roagă zilnic, cel puţin o dată. De asemenea, un procent mare consideră că Dumnezeu ocupă un loc important în viaţa lor şi că le oferă călăuzire în fiecare zi.

De altfel, cel mai recent studiu Barna Research subliniază trei tendinţe majore în peisajul religios american. Prima atitudine religioasă este neîncrederea faţă de instituţii, dar în principal faţă de biserică. Chiar agenţia de presă Associated Press a denumit anul 2013, „Anul disfuncţiei, al discordiei şi al lipsei de încredere”. Argumentul pentru această tendinţă îşi are originea în încercarea obţinerii transparenţei, ceea ce a venit cu un preţ mare. Dezvăluirea unor scandaluri, precum tăinuirea cazurilor preoţilor pedofili din Chicago – descoperită abia săptămâna aceasta, după câteva decenii de secrete – a erodat încrederea publică.

Paradoxal, tendinţa aceasta a dus la naşterea a două categorii de credincioşi: scepticii, care s-au îndepărtat de biserică şi L-au căutat pe Dumnezeu în altă parte (aproximativ 40% dintre cei care nu frecventează biserica aduc acest argument) şi apologeţii fervenţi. Credincioşii aflaţi între cele două extreme sunt tot mai puţini, dar aduc critici în sensul unor schimbări de substanţă, nu a codului vestimentar sau a stilului de închinare.

A doua atitudine este efortul de a face faţă unei culturi a violenţei, care îi determină pe americani să se simtă vulnerabili în faţa unor atare manifestări. La nivel personal, aproape jumătate dintre adulţi (47%) confirmă că se simt în pericol mai des decât în urmă cu 10 ani, procentul fiind mai mare (59%) în rândul creştinilor practicanţi.

A treia atitudine este lipsa încrederii în sistemul educaţional. Pe de o parte, 46% dintre adulţi consideră că situaţia s-a înrăutăţit în ultimii cinci ani. Pe de altă parte, 66% dintre cei chestionaţi consideră că organizaţiile creştine ar trebui să ofere asistenţă şcolilor. Totodată, 95% dintre cei chestionaţi care erau creştini consideră că pastorii ar trebui să se implice în consilierea şcolară.

În Canada, creştinismul este în scădere, numai 20% dintre adulţi declară că frecventează biserica, în realitate numai 10% regăsindu-se în fiecare săptămână în biserici.

Tendinţele religioase în Europa

În 2007, cele mai scăzute rate de frecventare a bisericii se înregistrau în Danemarca, 9%, Franţa, 14%, Ungaria, 18%, Belgia, 19%, Germania, 20% şi Olanda, 21%.

În Europa, tendinţele religioase sunt modeste în comparaţiile cu schimbările din anumite ţări. Căderea blocului comunist a deschis poarta unor schimbări consistente, în lipsa unor constrângeri din partea guvernului. Aproximativ 90% dintre români cred în Dumnezeu, ca o persoană cu trei manifestări, în timp ce numai 16% dintre estonieni credeau acelaşi lucru, arată un studiu NORC  în anul 2009. Diferenţele sunt însă semnificative şi nici măcar între ţările post comuniste nu se poate trasa un tipar.

Religia pe continentul african şi în Asia

Cele mai mari provocări din zona Africa sunt poligamia şi practicile păgâne, care nu au reuşit să fie înlăturate pe deplin după apariţia creştinismului. Poligamia este unul dintre factorii care au profilat în special zona Africii de Sud, în timp ce musulmanii radicali, creştinii fundamentalişti, şamanii zulu îşi exersează influenţa cu putere, pe continent.

Peisajul religios în Asia este complex, cu câteva trenduri majore. Primul este colaborarea între religios şi sfera afacerilor, atât în ceea ce îi priveşte pe creştin cât şi pe budişti, care numără 100 de milioane. În India, hinduismul trece printr-o perioadă de redeşteptare în rândul clasei mijlocii şi de sus, după ce organizaţiile ateiste au câştigat tot mai mult teren.

Correa de Sud cunoaşte sfârşitul erei radicalismului harismatic religios, după decesul lui Sun Myung Moon, în 2012. La apogeul ei, Biserica Unificării valora miliarde de dolari şi controla un imperiu media. Acum, adepţii celui care era considerat Mesia sunt consideraţi un cult şi încearcă să menţină stabilitatea organizaţiei care este tot mai puţin populară, arată o analiză realizată de Vancouver Sun.

Religia la antipozi

În ceea ce priveşte Australia, sentimentul religios este slab, tot mai mulţi australieni declarând că nu sunt afiliaţi religios. Numai în perioada 2001 şi 2011, numărul celor care se declară neafiliaţi a crescut cu 6,8 puncte procentuale. Numărul creştinilor a scăzut la 60%, ce mai mulţi dintre aceştia fiind catolici (27%) şi anglicani (19%), arată o statistică a Biroului de Statistică australian.

În ansamblul lor, tendinţele subliniază o polarizare a sentimentului religios, fie în vederea susţinerii, fie împotriva lui. În afară de neafiliaţi, cei care sunt credincioşi, indiferent de confesiunea sau religia căreia îi aparţin, manifestă o apropiere de credinţă în aspectele ei concrete.

semnele timpului.ro