Matia Blog Crestin: PORTRETUL ROMÂNIEI INTERBELICE, JUDEȚUL ARAD

-selectați un capitol-
Geografie
Istorie
Populaţie
Înfăţişare socială
Economia
Cultura
Religie
Administraţie
Principalele aşezări
Fotografii
Capitole

GEOGRAFIE

Asezare. E judetul din mijlocul seriei de sase tinuturi ale granitei de apus. E asezat pe malul stâng al Muresului (cu exceptia unei parti din hinterlandul orasului Arad) prin el trece calea ferata internationala care iese din tara pe la Curtici (Decebal).

Suprafata. 6.248 km². (E unul dintre cele mai mari judete din tara).

Înfatisarea pamântului. Judetul Arad cuprinde si munte si ses. Temeiul vechiu al judetului a fost tara Zarandului, un fel de golf de câmpie taiat prin mijloc de apa Crisului-Alb si marginit – cu exceptia coltului N.E.- de munti nu prea înalti (sub 1.000 m ) atât spre N. ( Muntii Codrului ) cât si spre S. ( muntii Zarandului ). Vechea tara a Zarandului, care forma odata ea singura un tinut, se întinde azi însa si în judetul vecin catre Rasarit (Hunedoara). Ca o compensatie, s-a alipit « tarii de munte » si partea corespunzatoare din sesul Tisei. Suprafata de mari întinderi, neteda ca o oglinda, cladita din pietrisurile si nisipurile pe care apele, venite din Bihor, le-au asternut la poalele muntilor. Cea mai mare parte din acesta « Câmpie de munte » e înalta si svântata; în lungul Muresului însa, si mai ales al Crisului, ea este joasa si mlastinoasa.

Vegetatia. Padurile de pe munte – si aici taiate fara crutare – sunt, aproape exclusiv fageturi. Exceptie fac doar regiunile de sub 300 m, unde domina stejerisurile. Înauntrul vaii Crisului-Alb si al unora din afluentii lui de munte, se întâlnesc însa, datorita adapostului si expunerii spre Sud, plante de origine meridionala ( liliacul spontan, castanul dulce cultivat, întinse livezi de nuci, etc.). Dupa cum dovedesc solurile (sol brun si cernoziom degradat), tot padurea de stejar se întindea si în câmpia de sub munte. Azi însa ea a fost pastrata, sub forma de pâlcuri, numai în N.

În Apusul judetului, în fine, tot solul (cernoziom chocolat) arata prezenta stepei, a unei stepe diferite însa de cea pontica prin faptul ca e bogata în plante cu flori; ceea ce o apropie de tipul fânetei din mijlocul Europei. Azi cerealele si fâneata artificiala au înlocuit, mai pretutindeni, vechea formatie vegetala.

Bogatii naturale. Câmpia e saraca (numai pietris, nisip si loess) ; în schimb muntii cuprind numeroase cariere de piatra : granit, diabaz, gresie, pe Mures ; andesit, calcar, conglomerat etc., pe Crisul Alb. De altfel, structura geologica, foarte variata a muntilor Zarand si Codrului da mari posibilitati judetului în aceasta privinta. Nu lipsesc nici izvoarele minerale (Mocrea si Moneasa) si nici lignitul.

ISTORIESUS Vechime si dezvoltare istorica. Revizuirile facute pâna azi istoriei maghiare a judetului, fixeaza astfel momentele esentiale ale trecutului lui:

Tinutul la Nord de linia Curtici-Siria, care forma în evul mediu vechiul judet al Zarandului, va fi apartinut, în epoca antemaghiara a voievodatelor, Tarii Bihorului, judecând dupa unele dovezi de gravitare a sa spre Nord din secolele urmatoare si dupa îndelungata dainuire a separatiei sale de valea muresana. Regiunea din lungul Muresului a apartinut voivodatului muresan, care se întindea de la portile Ardealului si de la Dunarea de jos pâna spre Seghedin, si-si avea capitala la Moresana (« Murasana », pe locul Cenadului – Vechiu de azi). Ultimul voievod al acestei tari, pomenitul « descendent din Glad » : Ohtun sau Achtum din « Gesta Hungarorum », singurul documentar dintre ducii bastinasi ai lui Anonymus, ca urmasi documentari ce pot fi urmariti pâna în sec XIV, si-a avut mânastirea familiara si gropnita domneasca (Achtunmonustura, înstrainata abia în sec XIV de succesorii mutati de mult în Slovacia) în partea de SV a judetului actual al Aradului, în hotarul apusean al Pecichii. Dupa caderea pâna la linia trianonica de azi a voievodatului Moresanei, întâmplata în ultimii ani ai lui Stefan I-ul ( 1038), rezistenta româneasca în fata navalitorilor s-a mutat din Cenad în tinutul aradan si a dainuit eroic pâna la sfârsitul unguresc de la 1918. Comanda a avut-o un timp cetatea Orodului de pe locul Glogovatului de astazi, distrusa în sec XVI în luptele cu Turcii. Catre sfârsitul sec XII, aceasta cetate ajunge resedinta a unui capitan de canonici si a unei vladici onorifice catolice, destinata dimpreuna cu câteva mânastiri stravechi, dar la aceasta epoca catolice ( Bizere, pe Mures, Dienesmonustura, pe la Ineu, s. a. ) sa usureze penetratia noului stat pe cale bisericeasca.

Daca însa n-a fost cu putinta direct, patrunderea stapânirii unguresti prin biserica în judetul Aradului a izbutit în alt chip : prin rolurile la care au ajuns în biserica si-n treburile publice ale Ungariei conducatorii aradanilor, si prin legaturile de proprietate ce le aveau astfel aici asimilatii trecuti peste neprecizata, înca, granita etnica.

Mijlocul acesta de cucerire (relatii de familie, asimilari în scop de parvenitism) s-a întins în epoca ce a urmat, a Angevinilor, aproape pe toata linia, ducând la o tot mai mare iobagire a poporului si la începuturi de infiltratie maghiara etnica. A pus capat primejdiei ocupatia turceasca, venita în sec XVI peste cea mai mare parte a judetului, dupa ce au trecut pe aici doua crâncene rascoale: a lui Doja (1514) si a Tarului Iovan (1527). Istoricii unguri recunosc ei însisi ca lunga ocupatie turceasca a prilejuit o totala descotorosire a tinutului de infiltratiile etnice unguresti.

Izgonirea Turcilor (1695) readuce în judet pe nemesii unguri si ungurizati, cu implicitele începuturi de infiltratie etnica maghiara, împestriteaza Aradul si împrejurimile cu colonii nemtesti si face din linia Muresului granita de tara, împanata cu garnizoane granitaresti sârbesti (în parte cu etnic românesc), care prilejuiesc dimpreuna cu vladicia ortodoxa sârbizata o extrem de primejdioasa expansiune sârbeasca în tinutul Aradului, paralela cu una de la N la S, în Bihor, a Rusnecilor. Aradul, de acum cu cetate noua (cea de azi de pe Mures), e împartit în acesta vreme în doua, administrat deosebit : Aradul « vechi », românesc si sârbesc, si Aradul « vechi », nemtesc, iar de la un timp si unguresc. Întâi ungurii apar în Arad la începutul sec XIII, în legatura cu mutarea aici a prefecturii de judet. Etnicul Aradului s-a pastrat în sec XVIII în cea mai mare parte românesc, dupa ce, opresiunile prilejuite în contra sârbilor de racoala lui Seghedinat (1735) au dus la o mare emigratie sârbeasca în Rusia.

Ungurizarea capitalei de judet a progresat mai ales dupa ce la 1833 a fost proclamata ilegal municipiu. Între timp însa, prin lupta nationalista a lui D. Tichindeal, Moise Nicoara s.a. de la începutul secolului, prin înfiintarea de la 1812 a scolii normale, careia i s-a adaus peste câtiva ani o scoala teologica, si prin românizarea ierarhiei bisericesti, Aradul a devenit centru de miscare culturala si nationalista româneasca, dupa ce pâna aici românii sai se manifestasera în afara de agricultura numai în domeniul meseriilor, dând Aradului întâile bresle pomenite aici.

La 1849 aici si-a avut sfârsitul, cu depunerea de la Siria a armelor si cu decapitarea de la Arad a capilor ei, rascoala kosutista. În timpul absolutismului ce a urmat rascoalei, s-a înfiintat la Arad o societate curturala româneasca asemanatoare « Astrei » si s-a românizat pe timpul prefectului român Gh. Popa de Teius administratia comunala, ramânând de aici înainte judetul cu un mare numar de notari români. Dupa anexarea Ardealului la Ungaria (1867) s-a înfiintat aici întâia publicatie româneasca bisericeasca: « Speranta » a clericilor (1869), apoi Tipografia Diecezana, care a avut un mare rol în viata culturala a granitei etnice. Între timp (1871) episcopia a luat în discutie chiar înfiintarea la Arad a unei Universitati românesti. Catre sfârsitul secolului trecut, parlamentul judetean a fost teatrul unor rasunatoare lupte pentru oficializarea limbii române, iar în judet s-a început prin Banca Victoria o mare miscare pentru întarirea economica a românilor. Prin ziarele « Tribuna Poporului », « Tribuna », « Românul », Aradul a devenit în secolul nostru centrul luptei politice a românilor asupriti, iar ca urmare, la 1918 aici a luat fiinta comandamentul primei armate românesti ardelene (garzile nationale) si de aici s-a convocat si s-a pregatit de catre Consiliul National Român adunarea Unirii de la Alba-Iulia.

Monumente istorice. Cetatea straveche de la Siria, în zidurile careia s-au descoperit pietre cu inscriptii romane.

Cetatea de la Soimus, ruinata deasemenea, ridicata de Ioan Corvinul în fata ruinelor vechii cetati a Lipovei, de pe malul stâng al Muresului. Fresce din sec XVIII.

Mânastirea de la Hodos-Bodrog, ctitorita pe la 1500 de catre fratii sârbi Jaksici, are odoare din sec XVI si o evenghelie din sec XVIII, tiparita de domnul Moldovei Mihail Racovita.

Biserica reformata din Jermatea Neagra, înaltata de Matei Corvinul în sec XV.

POPULAŢIESUS Starea populatiei. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, judetul A. numara 423.824 locuitori.

Populatia judetului este repartizata astfel :

a) Pe orase si plasi, dupa sex:

Unitati administrative	Numarul locuitorilor
	Total	Barbati	Femei
Total judet	423.824	206.687	217.135
Municipiul Arad	77.225	36.736	40.489
Total rural	346.599	169.951	176.648
1. Plasa Aradul-Nou	47.316	22.688	24.628
2. Plasa Chisineu-Cris	46.659	23.112	23.657
3. Plasa Halmagiu	27.073	13.466	13.607
4. Plasa Ineu	53.924	26.205	26.719
5. Plasa Pecica	47.784	23.605	24.179
6. Plasa Radna	29.481	14.339	15.142
7. Plasa Sfânta Ana	33.346	16.172	17.174
8. Plasa Sebis	29.005	14.404	14.601
9. Plasa Siria	32.901	15.96	16.941

b) Pe grupe de vârsta:

Grupe de vârsta	Locuitori	Grupe de vârsta	Locuitori
Toate vârstele	423.8	30-49 de ani	112.9
0- 9 ani	85.45	50-69 de ani	63.48
10-29 ani	147.5	70 de ani si peste	13.01
		Vârsta nedeclarata	1.505

Miscarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei în judetul A., dupa cifrele publicate în Buletinul Demografic al României în perioada 1931 –1936 sunt urmatoarele:

Anual	Cifra probabila a populatieii judetului la 1 iulie în fiecare an	Cifre absolute			Proportii la 1.000 de locuitori
		Nascuti vii	Morti	Excedent natural	Nascuti vii	Morti	Excedent natural
1930 – 1935 (medie anuala)	–	8.688	7.953	725	20,4	18,7	1,7
1931	424.5	9.5	8.177	1.323	22,4	19,3	3,1
1932	425.6	9.329	8.511	818	21,9	20,0	1,9
1933	426.1	8.328	7.577	751	19,5	17,8	1,7
1934	427.2	8.33	7.411	919	19,5	17,3	2,2
1935	427.3	7.954	8.141	187	18,6	19,1	-0,5
1936	427.8	8.224	7.325	899	19,2	17,1	2,1

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului Arad a fost de 428.326 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamântul din 1930 si anume 423.824 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 4.502 locuitori în timp de 6 ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri medii de 10,6%.

ÎNFĂŢIŞARE SOCIALĂSUS

Strajuind importantul drum catre apus si miazazi al Muresului si legatura cu minele mult exploatate sub romani din partile Monesei si Bradului, tinutul aradan a trebuit sa fie din cele mai influentate de stapânirea romana din Dacia, dovada nu numai numeroasele-i relicve de pe vremea aceea, ci, mai cu seama, via marturie a exceptionalei dainuiri si progresari a românilor sai, mai staruitori în locul lor de straja decât cei mai multi dintre românii de pe granitele etnice. Adevarat ca, daca au fost aradenii la rascrucea marsului spre sud sau spre apus al tuturor popoarelor vechi, iar apoi cei mai presati de expansiunea ungureasca si sârbeasca, puterea lor s-a înnoit mereu de-a lungul veacurilor prin expansiunea spre apus a românilor din munti si spre miazanoapte-apus (cu directia spre Carpatii nordici) a românilor de la miazazi. Trebuie sa fi fost foarte puternica acesta populatie granitareasca, daca marea lor emigratie de dinainte de tatari în partile slovace si maghiare nordice de azi, amintita mai sus la capitolul istoriei Aradului, a lasat tinutul românesc în grelele veacuri urmatoare ale feudalismului. Ne-a ajutat mult apoi, stapânirea turceasca, si prin izgonirea nemesagului maghiar sau maghiarizat, si prin aducerea românilor între granite comune cu românii celorlalte provincii de sub stapânirea sau de sub suzeranitatea turceasca.

Asa ca tinutul acesta de granita etnica începe sa se împestriteze de fapt cu straini abia dupa turci (sec 18, 19), prin infiltratiile si colonizarile unguresti, prin colonizarile svabesti, prin marea expansiune sârbeasca de-a carei si mai mare primejdie decât cea maghiara ne-a salvat, precum s-a aratat mai sus, abia întâmplarea.

Toate acestea explica îndeajuns de ce românii aradeni sunt atât de feluriti ca port, ca trasaturi, si în multe parti, atât de deosebiti unii de altii prin puterea fizica si spirituala. În parta de la câmpie a existat întotdeauna o prosperitate, care s- a soldat cu multe beneficii pentru românii de acolo.

Traditiile, obiceiurile, aceleasi dealtminteri ca mai pretutindeni la români, se mentin cu deosebire în regiunea Ineului. Pâna cu 4-5 decenii în urma practica diferitelor datini – ne referim la cele care ar trebui conservate – era generala si în partea apuseana ; timpurile noi o împutineaza însa din ce în ce. O dovada stralucita a bogatiei de comori ce se pierd, ne-a dat din partea apuseana a judetului (regiunea Nadlacului) dl. Tiucra-Pribeagul, în exemplara sa colectie de folclor aradan « Pietre ramase ». Altminteri comorile de acest fel ale Aradului sunt prea putin adunate, dupa cum tot atât de putin sunt cercetate bogatiile etnografice, istorice sau antichitatile.

Îndeletnicirea principala a locuitorilor este agricultura, cresterea vitelor, în podgorie vieritul si pomaritul, în rasaritul judetului pomaritul, cresterea vitelor si în mai mica masura lemnaritul, iar la svabii de la Schela (Aradul-Nou), legumaritul, practicat pe o scara atât de mare, încât a ajuns sa deserveasca si Bucurestii si centrele Ardealului. Zootehnia plugarilor din jumatatea apuseana a judetului poate fi data ca exemplu pe tara, tot asa ca si agricultura lor rationala. În partea halmageana a judetului, unde cresterea vitelor si pomaritul ar fi sa fie principala sursa de trai în urma defrisarii padurilor si a încetarii unor ocupatii industriale, stocul vitelor e foarte insuficient, zootehnia foarte putin cunoscuta, iar pomaritul într-un mare regres ; s-au facut însa în toate aceste directii începuturi fagaduitoare în anii din urma, sub conducerea Camerei agricole. Asisderea, rapoartele anuale ale prefecturii judetului reclama mereu o atentie deosebita la starea economica regresata din partea sud-estica a judetului. În acest tinut s-a semnalat în ultimii ani o excesiva descrestere a sporului natural al populatiei, fenomen de care e atinsa si partea cea mai mare a restului judetului Arad, care altminteri a progresat mult în alte privinte. Daca pentru curmarea acestei nefaste suprimari a nasterilor nu se poate interveni deocamdata direct, s-au luat în schimb masuri fagaduitoare pentru combaterea bolilor sociale, ajungându-se pe alocuri la un început de corectare a disproportiei dintre morti si nasteri.

ECONOMIASUS Judetul Arad înzestrat cu multe ferme printre satele sale, face parte din zona grâului de calitate si a culturilor rationale variate : grâul dominant, culturi alimentare, (fasole, cartofi, pepeni, ceapa), industriale (cânepa, tutun, sfecla de zahar), fâneata cultivata (trifoi de samânta si de nutret), vii renumite în marginea dealurilor ( Minis, Siria ). Cu toata saracia de minereuri, asezarea judetului la o importanta raspântie de drumuri si vointa stapânirii trecute, i-au adaugat si un caracter de industrie mare, foarte accentuat. Podgoriile Aradului se claseaza printre primele din tara, în ceea ce priveste calitatea produselor lor. Sunt vestite podgoriile Minis, Pâncota, Maderat, Siria. Orasul Arad, capitala judetului, este unul dintre cele mai însemnate centre comerciale si industriale din tara. Prin punctul de frontiera Curtici trece în Occident o buna parte a exportului românesc.

Agricultura. Judetul ocupa o suprafata totala de 624.800 ha. Suprafata arabila este de 286.314 ha, adica 45,82% din suprafata judetului si 0,97% din suprafata totala a tarii.

Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 6.363 ha, adica 2,22%, iar mica proprietate 279.951 ha, adica 97,78%.

Din totalul suprafetei arabile cerealele ocupa 255.112 ha astfel repartizate:

Grâul ocupa 125.367 ha, cu o productie de 1.165.391 chint. (prod. medie la ha 19,3 chint).

Porumbul ocupa 108.981 ha, cu o productie de 1.547.386 chint. (prod. medie la ha 14,1 chint.).

Ovazul ocupa 10.805 ha, cu o productie de 87.672 chint. (prod. medie la ha 8,1 chint.).

Orzul ocupa 8.068 ha, cu o productie de 69.463 chint. (prod. medie la ha 8,6 chint.).

Secara ocupa 1.564 ha cu o productie de 11.653 (prod. medie la ha 7,5 chint.).

Maturile ocupa 274 ha, meiul 33 ha, hrisca ocupa 20 ha.

Fânetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.696 ha astfel distribuite : Trifoiul ocupa 5.697 ha, cu o productie de 101.263 chint. fân (media la ha 33,0 chint.) si 70 chint samânta. Lucerna ocupa 3.511 ha, cu o productie de 109.745 chint. fân si 700 chint samânta. Alte fânete cultivate ocupa 3.746 ha, cu o productie de 48.581 chint.

Plantele alimentare ocupa 7.384 ha. ha. Din aceasta suprafata cartofii ocupa 2.561 ha, cu o productie de 109.067 chint. (media la ha 42,5 chint.). Pepenii verzi si galbeni ocupa 916 ha, cu o productie de 90.140 chint ( media la ha 98,4 chint.). Dovlecii ocupa 603 ha, cu o productie de 12.895 chint. Ceapa ocupa 522 ha, cu o productie de 22.224 chint. (media la ha 42,5 chint.).

Cartofii printre porumb dau o productie de 11.333 chint. si f asolea printre porumb da o productie de 113.279 chint.

Plantele industriale ocupa 4.355 ha. Din aceasta suprafata sfecla de zahar ocupa 1.655 ha, cu o productie de 186.455 chint ( media la ha 112,6 chint.). Cânepa ocupa 1.283 ha, cu o productie de 3.541 chint. fuior si 5.925 chint. samânta. Tutunul ocupa 579 ha, cu o productie de 4.981 chint.

Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (624.800 ha), ogoarele sterpe ocupa 4.767 ha.

Fânetele naturale ocupa 16.089 ha, cu o productie de 249.379 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint.).

Pasunile ocupa 68.741 ha.

Padurile ocupa 141.402 ha.

Livezile de pruni ocupa 2.975 ha cu o productie de 19.635 chint. (prod. medie la ha 6,6 chint.)

Alti pomi fructiferi ocupa 1.497 ha.

Vita de vie ocupa 6.550 ha (din care viile pe rod 6.274 ha) cu o productie de 359.051 hl (prod. medie la ha 57,2 hl).

Cresterea animalelor. În judetul A. se gaseau în anul 1935 : C ai 60.473, boi 82.019, bivoli 2.125, oi 69.692, capre 13.146, porci 99.810, stupi sistematici 8.491, stupi primitivi 3.659.

Industrie. (fara municipiul Arad) A limentara: 38 mori, 1 fabrica de cognac, rom si liqueur (Ghioroc), 1 de spirt, 1 de ulei, 1 de otet, 3 de gheata artificiala. Lemnului: 10 fabrici de cherestea, 2 fabrici de tâmplarie si mobile (Pecica si Pâncota), 1 de caroserii de automobile la Aradul-Nou, 1 de tocuri de lemn ; Materiale de constructie : 5 fabrici de caramizi si de tigle, 1 de var, 2 de articole de beton.

Alte industrii: 1 fabrica de fuior si câlti de cânepa (Iratos), 1 turnatorie de clopote (Ghioroc), 1 de pielarie (Pâncota).

Cariere: pietris la Ghioroc, caolin la Agris, dolomit la Galsa, piatra de granit la Radna, piatra de andezit-trachit la Leasa, Mocrea, Paulian, Prajesti, Sebis si Talagiu, diorit la Paulis, marmora la Moneasa, piatra de râu la Pâncota.

Comert. Judetul Arad face un comert activ cu produsele sale agricole si industriale. Export intens cu cereale, struguri, vin, fructe, carne si animale vii.

Drumuri. Judetul A. este strabatut de o retea totala de drumuri de 1.811 km, 504 m împartita astfel:

Drumuri nationale 259 km, 615 m, din care Directia Generala a Drumurilor, întretine 248 km 062 m, (pietruiti si pavati) iar municipiul 11 km 553 m.

Drumuri judetene 864 km 593 m, (întretinute de administratia judetului) din care 17 km 340 m sunt pavati.

Drumuri comunale 687 km 296 m.

Lungimea podurilor este de 6.354,69 metri repartizata astfel: poduri nationale 1700,60 m, judetene 3.360,14 m si comunale 1.293,95 m.

Prin judet trec 3 drumuri nationale, legând urmatoarele localitati :

• Deva – Arad
• Oradea – Arad – Timisoara
• Deva – Beius – Oradea

Cale ferata. Judetul A. este strabatut de o retea totala de cale ferata de 406

km din care 24 km linii principale, linii principale simple 120 km si linii secundare simple 262 km.

Itinerarii principale: Exprese si rapide: Bucuresti – Arad – Decebal

(Budapesta –Viena –Paris)

Accelerate: Bucuresti – Arad; Timisoara – Arad – Oradea.

Statii importante: Arad, Decebal, Sântana, Nadab, Otlaca, Ineu, Cermeiu.

Pe lânga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia particulara

Sebis – Baile Moneasa.

Navigatie aeriana. Plecare si sosire pe aerodromul municipiului Arad.

Itinerarii: Cernauti – Cluj – Arad ; Bucuresti – T. Severin – Timisoara si Bucuresti – Arad – Budapesta.

Statiuni climatice, balneare, turism. Baile Moneasa, situate la poalele muntilor Codru, între paduri de stajar si molid, pe linia îngusta Sebis- Moneasa. Climat dulce, aer ozonizat. Altitudine 280 m. Anotimp: Iunie – Septembrie. Ape oligo-metalice. Indicatiuni: anemie, reumatism cronic, catar pulmonar si afectiuni nervoase. Instalatiunile balneare compuse din doua bazine si doua stabilimente de hidroterapie, alimentate de patru izvoare minerale cu apa termala (pâna la 32° C).

Hoteluri, restaurante, medic balnear, Oficiu PTT, parc, cazinou, etc..

Baile Moneasa ofera numerose locuri de excursii : Fântâna Ursilor, Pestera, Moneasa, Tinoasa.

Altele : podgoriile de la Siria, izvoarele intermitente de la Calugari.

Judet de câmp, îndeosebi în partea lui vestica, Aradul are, în regiunea muntoasa, interesante formatii carstice precum si valea, de o remarcabila frumusete, a Crisului Alb.

CULTURASUS

Ştiinţa de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamântului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani în sus este de 364.605 locuitori, din care 69,0% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 76,5% barbati stiutori de carte si 61,9% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, în procente, este urmatoarea :

Gradul de instructie scolara	Mediul urban	Mediul rural
Totalul stiutorilor de carte	100,0	100,0
1. Extrascolara	0,4	0,6
2. Primara	65,7	93,6
3. Secundara	24,7	4,2
4. Profesionala	6,2	1,1
5. Universitara	1,9	0,1
6. Alte scoli superioare	1,1	0,4

Învăţământ. Populatia scolara a judetului (între 5-18 ani) a fost în anul 1934 de 75.892 locuitori (10.031 mediu urban si 65.861 mediu rural).

Şcoli superioare : Academia de teologie ortodoxa.

Şcoli secundare. 1 liceu de baieti, 1 liceu de fete, 1 liceu comercial de baieti, 1 liceu comercial de fete, 1 scoala normala de baieti, 1 liceu industrial de baieti, 1 liceu profesional de fete, 1 liceu industrial de fete, 1 conservator de muzica.

Şcoli primare 304, din care 271 rurale si 33 urbane (256 scoli de stat si 48 confesionale), cu un numar total de 49.577 elevi (42.801 mediu urban si 6.776 mediu rural) si cu 819 învatatori si alt personal didactic (situatia din 1934).

Grădini de copii 46, din care 31 rurale si 15 urbane, (42 de Stat si 4 confesionale) cu un numar total de 3.769 copii (2.552 mediu urban si 1.217 mediu rural) si cu 57 conducatoare (situatia din 1934).

Instituţii culturale. Asociaţia pentru literatura şi cultura poporului român « Astra » are un despartamânt la Arad si 6 organizatii locale.

Fundatia Culturala Regala « Principele Carol » are 10 camine culturale.

Centrala Caselor Nationale are organizatii culturale în Chier si Seleus.

Casa Şcoalelor şi a Poporului întreţine în judet 92 cămine culturale, dintre care 51 au personalitate juridică.

Alte instituţii culturale în Arad : Muzeul şi Biblioteca Palatului Cultural, Ateneul Popular, Institutul de Cercetari « Banat – Crisana » , Asoc. Culturala « Concordia », Soc. culturala « Sf. Pavel », 32 societati sportive, 6 societati de vânatoare si pescuit. Teatrul municipal şi 4 cinematografe la Arad. 7 cinematografe la : Aradul- Nou, Chisineu-Cris, Halmagiu, Pecica, Nadlac, Pâncota si Ineu.

RELIGIESUS

Confesiuni. Conform rezultatelor provizorii ale recensamântului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 55,8% sunt ortodocsi si 4,2 greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni.

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. 304 biserici ortodoxe, 21 greco-catolice, 54 romano-catolice, 17 reformate, 6 evanghelico-luterane, 85 case de rugaciune baptiste, 4 case de rugaciune adventiste si 12 sinagogi. 1 mânastire ortodoxa la Hodos-Bodrog si 1 mânastire a ordinului franciscan la Radna (romano-catolica).

Instituţii bisericesti. În Arad se afla resedinta Episcopiei ortodoxe a Aradului, Ienopolei si Halmagiului.

Protopopiate ortodoxe se afla la : Arad, Halmagiu, Gurahont, Chisineu-Cris, Siria si Buteni.

În Arad se mai afla o episcopie luterana, 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat ortodox sârbesc si 1 casa minoritara.

Protopopiate romano-catolice se mai afla la Sf. Ana, Rovine si Sânmartin, evanghelic la Nadlac.

ADMINISTRAŢIESUS

Organizare administrativa. Capitala judetului Arad este municipiul Arad. Judetul are 226 sate, împartite astfel:

• Plasa Aradul-Nou – 22 sate

• Plasa Chisineu-Cris – 19 sate

• Plasa Halmagiu – 45 sate

• Plasa Ineu – 15 sate

• Plasa Pecica – 12 sate

• Plasa Radna – 36 sate

• Plasa Sântana – 13 sate

• Plasa Sebis – 37 sate

• Plasa Siria – 11 sate

• Plasa Târnova – 16 sate

Organizare judecătoreasca. Un tribunal la Arad, cu 3 sectiuni si 26 magistrati, 1 prim procuror si 3 procurori, în circumscriptia Curtii de Apel din Timisoara. O curte de jurati la Arad pe lânga tribunal. 10 judecatorii cu un total de 28 magistrati. O judecatorie de munca la Arad, cu 2 judecatori.

Organizare sanitara. 4 spitale de stat ( 3 la Arad si 1 la Ineu).13 dispensare de stat 8 în Sâmbateni, Halmagiu, Vârfuri, Gurahont, Sepreus, Chisineu- Cris, Sicula, Rovine, Bârzava, Petris, Sebis, Dezna, Bârsa. Serviciul sanitar al judetului, Serviciul sanitar al municipiului Arad si cel al punctului de frontiera Curtici.

Asistenta si prevedere sociala

Casa Asigurarilor Sociale din Arad întretine organizatii medicale în alte 31 localitati, cu un total de 54 medici.
Directia Ocrotirilor din Ministerul Sanatatii si Ocrotirilor Sociale întretine în judet urmatoarele asezaminte de ocrotire :

• Centrul pentru ocrotirea copiilor din Arad, cu 150 ocrotiti în asezaminte si 1.500 ocrotiti în colonii.

• Asezamântul de orbi din Arad, cu 40 de femei ocrotite.

• Asezamântul de debili mintali din Ineu, cu 120 de ocrotiti.

Societatea « Crucea Rosie » are organizatii în Arad, Julita, Buteni.

La Arad mai activeaza: Soc. « Principele Mircea », Oficiul I.O.V., Soc pentruprofilaxia tuberculozei, Soc ortodoxa a femeilor române, Soc de ocrotire a orfanilor din rasboiu, Soc. pentru ocrotirea orbilor, Asociatia de ocrotire a mamei si copiilor, Soc. « Misiunea Sociala », Fondul milelor ortodoxe române, Soc. « Viitorul », Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor greco-catolice, Reuniunea femeilor reformate, Soc « Caritas », Reuniunea femeilor izraelite, 3 orfelinate, 3 camine pentru infirmi, 1 camin pentru servitoare, 1 camin pentru copiii vagabonzi, 1 camin pentru meseriasii batrâni, 3 azile pentru batrâni, 1 leagan de zi, 1 cantina evreiesca pentru saraci, 1 colonie de vara. Uniunea Femeilor din Siria, cu un internat pentru copii.

PRINCIPALELE AŞEZĂRISUS

Arad, capitala judeţului

Stema. Scut roşu, tăiat de o fascie îngustă de argint. În câmpul superior o cetate de argint, cu contraforţi laterali, având poarta închisă şi trei turnuleţe rotunde egale, cu acoperiş ascuţit şi ferestre negre; în câmpul inferior o cruce şi o cârjă de aur, încrucişate, având între ele o mitră de aur, din care ies două omofoare albastre, brodate cu aur şi încărcate cu cruciuliţe negre, înfăşurând crucea şi cârja.

Istorie

Vechime şi desvoltare istorică. Aradul este un oraş vechiu. În 1329-1384, purta titlul de « civitas », iar în 1388 acela de « oppidum ». Capitală a unui ţinut intens românesc şi – până în sec. XIX – în care românii au format majoritatea. Aradul s-a împotrivit continuu tendinţelor de maghiarizare. La sfârşitul sec. XII, Aradul ajunge scaun al unui « căpitan de canonici» şi a unei episcopii onorifice catolice, menite a uşura instalarea pe aceste meleaguri a noului stat maghiar.

În sec. XIII episcopul e nevoit a blestema pe « şismaticii » români care-l împiedicau să ridice în Arad catedrala sa, de altă lege.

Expansiunii maghiare îi pune capăt în 1542 bătălia fatală dela Mohaci, care aduce – pe lângă transformarea Ungariei în paşalâcul de Buda – creaţia pe meleagurile
arădane a sangiacatului Lipovei, ţinând de paşalâcul Timişoarei. Dominaţia turcească a durat până în 1689.

În 1705 ia fiinţă la Arad episcopia ortodoxă, formată pe urmele străvechilor episcopii româneşti ale Ineului şi Orăzii, dar păstorită, de astă dată, de episcopi sârbi.

Unirea cu biserica Romei a bisericei oficiale româneşti, dusese la adoptarea ficţiunii că românii nu mai pot fi ortodocşi. Întâii episcopi români ai Aradului au fost, începând din 1829, Nistor Ioanovici, Gherasim Raţ, Miron Romanul şi Ioan Meţianu. Prin lupta naţionalistă a unui D. Ţichindeal, a unui Moise Nicoară, prin crearea la 1812 a unei şcoale normale româneşti, prin tiparniţele cari aveau să formeze mai târziu Tipografia Diecezană, prin ziarele sale « Tribuna Poporului », « Tribuna », « Românul », prin Societatea de Cultură Arădană, Aradul a participat din plin la mişcarea de redeşteptare a poporului românesc. În 1918 au luat fiinţă la Arad, întâile gărzi naţionale şi tot dela Arad, Consiliul Naţional Român a convocat adunarea dela Alba Iulia.

Monumente istorice. Cetatea de pe malul stâng al Mureşului, ridicată de Maria Theresia în 1752.

Populaţie Municipiul A. avea în 1930, după rezultatele provizorii ale recensământului din acel an, 77.225. Cifra probabilă a populaţiei actuale, calculată la 1 Iulie 1937 este de 76.015 locuitori, indicând o scădere naturală de 973 locuitori în şase ani şi jumătate, adică o descreştere de 1,6 %.

Economie

Industrie şi comerţ. Municipiul A., centrul unei regiuni agricole bogate şi cu producţie variată, aşezat pe cea mai scurtă arteră de comunicaţie cu Occidentul, joacă un rol foarte important în exportul de produse agricole, animale, carne şi vin. Industria metalurgică, industria lemnului şi industria textilă sunt bine desvoltate.

Alimentară: 3 mori, 2 fabrici de biscuiţi, 1 de zahăr, 3 de bomboane, 2 de cognac, rom şi liqueur, 3 de spirt, 1 de mezeluri, 3 de ghiaţă artificială;

Textilă: 7 fabrici de pânzeturi şi ţesături, 5 de ciorapi, 3 de tricotaje, 2 de confecţiuni, 2 de basmale, 2 de aţă de cusut, 2 de vatelină şi tifon, 1 de frânghii, covoare de cocos, preşuri etc., 1 de fitiluri;

Chimică: 1 fabrică de vopsele, 2 de uleiuri, 1 de oxigen, 2 de amidon şi dextrină, 1 de cosmetice, 3 de nasturi, 2 de piepteni, 2 de diferite produse chimice, 1 uzină de gaz de iluminat;

Metalurgică : 1 fabrică de vagoane şi motoare, 5 de maşini, 1 de fierărie, 1 de articole technice, 1 de aparate de precizie, 1 de mobile de fier şi aramă, 1 de pile, 1 de sobe de baie, 1 de cuţite şi tacâmuri, 1 de ţesături de sârmă, 1 turnătorie de clopote;

Lemnului : 1 fabrică de cherestea, 14 fabrici de tâmplărie şi mobile, 1 de tocuri de lemn şi calapoade, 1atelier de dopuri şi articole de plută.

Alte industrii: 5 fabrici de cărămizi şi ţigle, 1 pielărie, 2 de oglinzi şi sticlărie, 2 de radio şi articole de radio, 1 de becuri electrice, 2 de cutii de carton, 10 tipografii mai importante. Din întreprinderile de mai sus, următoarele au un capital social sau un capital investit de 5.000.000 lei şi peste: Moara cu aburi şi fabrica de spirt şi drojdie Fraţii Neumann, (soc.50, inv. 197), Fabrica de zahăr din Arad a Soc. « Arad- Chitila » (soc. 205, inv. fabrica din Arad 135) Fabrica de rom şi liqueururi «Flora » (soc. 5, inv. 1), Fabrica de ghiaţă « Frigex » (soc. 6, inv. 4).« Industria Textilă Arădană” (soc. 60, inv. 300), Uzinele Române Textile « Teba » (soc. 20, inv. 37), « Fabrica de Împletituri şi Tricotaje » (soc. 3, inv. 28), Fabrica de tricotaje Leopold Stern et Fii (inv. 6), Fabrica de frânghii, covoare de cocos, preşuri, etc. Schönberger et Grünstein (soc. 6, inv. 2) ; Fabrica de vopsele, lacuri şi produse chimice “Polychrom”, (soc. 6, inv. 6), « Industria Oxigenului » (soc. 5, inv.12) « Soc. Anon. Rom. pentru fabricarea de săpunuri de toaletă şi articole cosmetice » fost Baeder (soc. 4, inv.8) Fabrica de produse chimice « Azurol », (soc. 5, inv.2); Prima fabrică română de vagoane şi motoare « Astra » (soc.420, inv. 306), Fabrica de maşini, articole de metal şi turnătorie Neubauer et Co. (inv. 8), Fabrica de fierărie Grundmann (soc.10, inv.15), Fabrica de articole tehnice I.F.A. (inv. 5), Fabrica de armături şi sobe de baie «Armătura » (soc. 5, inv. 3), Fabrica de cherestea « Czettel » (soc.2, inv.3), Fabrica de mobile Laurenţiu Lengyel (soc. 5. inv.3), Fabrica de calapoade Iosif Stiaszny (soc. 2, inv. 7). Bâlciuri: 27 Martie, 3 Iulie, 30 Octomvrie.

Instituţii de credit. Banca Naţională a României (agenţie), Banca Românească (sucursală), Banca Comercială Italiană şi Română (sucursală), Soc. Bancară Română (sucursală), Casa de păstrare a judeţului Arad, Banca de Credit mărunt şi Economic. Casa de păstrare generală din Arad, Banca Goldschmidt, Băncile Bănăţene Unite, Banca Ardeleană şi Casa de Economie din Cluj (sucursală), Casa Generală de Economii din Sibiu (sucursală), Banca « Victoria », Banca Arădană, Casa Agricolă de păstrare Arad Cenadană.

Finanţe publice. Bugetul municipiului Arad pe exerciţiul 1936-37 prevede 65.051.785 lei venituri şi cheltuieli.

Cultură

Învăţământ. Academia teologică ortodoxă, Liceul de băieţi « Moise Nicoară », Liceul de fete « Elena Ghiba Birta», Şcoala normală de băieţi «Dimitrie Ţichindeal », Liceu comercial de băieţi, Liceu comercial de fete, Liceu industrial de băieţi, Liceu profesional de fete, Liceu industrial de fete, Conservator orăşenesc de muzică, 27 şcoli primare, 15 şcoli de copii mici.

Instituţii culturale. Palatul Cultural, cu bibliotecă (conţinând cărţi franceze din secolul al XVIII-lea şi colecţia cărţilor istorice a lui Xenopol) şi muzeu (colecţii de ştiinţe naturale, etnografice şi preistorice), Asoc. pentru literatura şi cultura poporului român “Astra”, Ateneul Cultural, Institutul de cercetări “Banat-Crişana », Asoc. culturală “Concordia”, Soc. culturală “Sf. Pavel”, 4 asociaţii corale, teatru municipal, 4 cinematografe, 32 de societăţi sportive, 6 societăţi de vânătoare şi pescuit.

Ziare şi reviste. « Ştirea» (cotidian), “Ecoul” (cotidian), « Curierul » (săptămânal), « Drapelul » (săptămânal), « Bravo » (săptămânal), « Ardealul », « Biserica şi şcoala » (săptămânal), « Lumina Tineretului », « Hotarul » (lunar), « Şcoala Vremii », (lunar), « Piatra de Hotar » (lunar), « Mana Zilnică », « Călăuza » (lunar ), « Buletinul Camerei de Comerţ şi Industrie din Arad », (o dată la 2 luni), « Buletinul Camerei de Muncă », « Buletinul Municipiului Arad» (săptămânal), « Buletinul Agricol » (bilunar), «Monitorul Grafic Român » (lunar), « Dorul Nostru », « Farul Creştin» (bilunar), « Revista Avicolă » (lunar), « Avicultura » (săptămânal), « Revista Forestieră », « Funcţionarul Forestier » (bilunar), « Arader Zeitung » (cotidian), « Volksblatt » (cotidian), « Holzindustrie » (săptămânal), « Aradi Közlöny » (cotidian), « Aradi Ujsag » (cotidian), « Friss Ujság » (cotidian), «Hirlap » (cotidian), «Reggel » (cotidian), « Kis Uyság » (bilunar), « Ez Arad » (bilunar), « Orság Világ » (bilunar), «A haladás » (săptămânal), « Erdelyi Elet » (săptămânal), « Erdelyi Ipar » (săptămânal),
«Papagaly », « Kimondom » (lunar), « Fules Bagoly » (lunar), « A Jó Haziasszony Naploja » (trimestrial).

Religie

Biserici şi lăcaşuri de închinăciune. Catedrala ortodoxă română, 4 biserici ortodoxe, 1biserică greco-catolică, 1 biserică luterană, 1 biserică evanghelică, 2 case de rugăciune baptiste, 2 sinagogi.

Instituţii bisericeşti. Reşedinţa Episcopiei ortodoxe române a Aradului, Ienopolei şi Hălmagiului, înfiinţată la 1705 în urma unirii Mitropoliei din Alba Iulia cu Roma.

La început sârbească, această Episcopie devine românească la 1829, ţinând însă tot de Mitropolia sârbească dela Carlovăţ, până la 1863, când trece sub autoritatea Mitropoliei nou înfiinţate a Sibiului. 1 protopopiat ortodox român, 1 protopopiat greco-catolic, 1 protopopiat ortodox sârbesc şi vicariat romano-catolic.

Administraţie Municipiul A., capitala judeţului Arad, este situat la 52 km de Timişoara şi la 557 km de Bucureşti. Staţie c.f. pe linia Bucureşti – Arad – Budapesta; punct de plecare pe liniile c.f. Arad – Timişoara, Arad – Lovrin, Arad – Oradea, Arad – Brad şi pe liniile particulare electrice Arad – Pâncota şi Arad – Radna. Aerostaţie pe linia Bucureşti – Craiova Timişoara – Arad.

Instituţii publice. Prefectură, Primărie, Tribunal, Judecătorie mixtă, Judecătorie de muncă, Inspectorat al muncii, Cameră de muncă, Direcţia XI regională silvică,

Inspectorat vamal, Inspectorat cadastral, Cameră de agricultură, Cameră de industrie şi comerţ, Direcţiune industrială, Inspecţie C.F.R., Serviciul sanitar al judeţului, Serviciul sanitar municipal, Serviciu agricol judeţean, Serviciu de drumuri judeţene, Serviciu al apelor, Birou de măsuri şi greutăţi, Chestură de poliţie, Administraţie fi- nanciară, 2 percepţii fiscale, 2 percepţii comunale, Oficiu judeţean de turism, Depozit de fermentarea tutunului, 6 oficii P.T.T., Oficii telefonice, Pompieri.

Asociaţii. Asoc. generală a inginerilor, Corpul contabililor autorizaţi şi experţi, Baroul avocaţilor, Asoc. funcţionarilor administrativi din Ardeal şi Banat, Asoc. învăţătorilor, Asoc. ziariştilor şi publiciştilor români, Sindicatul ziariştilor minoritari, Reuniunea pensionarilor de stat, Cercul militar, Uniunea generală a industriaşilor români, Uniunea proprietarilor de case, Uniunea chiriaşilor, Asoc. generală a negustorilor din Ardeal şi Banat, Asoc. proprietarilor de cazane, maşini, întreprinderi mecanice şi electrice, Uniunea micilor industriaşi şi meseriaşi, Corporaţia comercian- ţilor din Arad, Sindicatul micilor comercianţi de coloniale, Cooperativa viticultorilor, Asoc. conducătorilor de automobile, Asoc. maeştrilor C.F.R., Asoc. mecanicilor, Asoc. pompierilor voluntari, Soc. tipografilor din Arad.

Edilitate. 1 uzină electrică, apaduct, canalizare, pavaj cu asfalt, piatră cubică, pavele şi macadam, 9 linii de autobuze, strand pe Mureş cu bazin plutitor.

Sănătate publică. Spitalul central, Spitalul de copii « Principele Mircea », Institutul de obstetrică şi ginecologie, Sanatoriul de tuberculoşi, Spitalul militar, Sanatoriul « Terapia » (particular), Sanatoriul Dr. Pozsgai (particular), Sanatoriul Dr. Frint (particular), Sanatoriul Dr. Rado (particular), 1 ambulator policlinic, 1 ambulator C.F.R., 1 ambulator al Casei Asigurărilor Sociale, 3 dispensare de circumscripţie, Serv. de salvare, desinfecţie şi deparazitare ale Municipiului, 1 dispensar al Soc. pentru profilaxia tuberculozei, 1dispensar de copii « Principele Mircea », 2 dispensare de sugaci ale Federaţiei pentru ocrotirea mamei şi copilului, 1 policlinică evreiască, Institutul vaccinogen Dr. S. Păscuţiu.

Asistenţă şi prevedere socială. Casa Asigurărilor Sociale, Soc. « Principele Mircea », Oficiu I.O.V., Soc. pentru profilaxia tuberculozei, Soc. « Crucea Roşie », Soc. ortodoxă a femeilor române, Soc. de ocrotire a orfanilor din răsboiu, Soc. pentru ocrotirea orbilor, Asociaţia de ocrotire a mamei şi copiilor, Soc. “Misiunea socială”,Fondul milelor ortodoxe române, Centrul pentru ocrotirea copiilor, Soc. “V iitorul”, Reuniunea femeilor române, Reuniunea femeilor luterane, Reuniunea femeilor greco- catolice, Reuniunea femeilor reformate, Soc. « Caritas şi Oastea Domnului », Reuniunea femeilor izraelite, Aşezământul de fete oarbe, 3 orfelinate, 3 cămine pentru infirmi, 1 cămin pentru servitoare, 1 cămin pentru copiii vagabonzi, 1cămin pentru meseriaşii bătrâni, 3 azile pentru bătrâni, 1 leagăn de zi, 1 cantină evreiască pentru săraci, 1 colonie de vară.

FOTOGRAFII SUS