Am fost, suntem sau am văzut oameni nemulțumiți. Starea de a fi nemulțumit se exprimă prin supărare, mâhnire, insatisfacție, contrarietate… Nemulțumirea este o stare de spirit ce caracterizează o persoană ale căror dorințe, pofte, planuri… nu s-au realizat, devenind opusul mulțumirii prin atitudine, vorbe și fapte. Poate începe printr-un sentiment nevinovat am spune în primă fază și apoi să progreseze ajungând la păcat.
Am putea spune că există situații în care nemulțumirea este legitimă, adică îndreptățită. Asta ne poate ajuta să avem o abordare constructivă în a ne implica în măsura care depinde de noi să facem ceea ce trebuie făcut pentru ca lucrurile să crească, să se îmbunătățească . Dacă nu ar exista această nemulțumire, probabil ar apărea plafonarea sau și mai rău scăderea calității. Dar există și nemulțumirea păcătoasă care ne afectează din punct de vedere spiritual dar nu numai.
Biblia leagă acest subiect de posesiuni respectiv de bani, dar nemulțumirea poate fi o atitudine manifestată față de multe altele: lucruri, situații, persoane, față de sine însuși… Nu este de mirare că observăm această atitudine la copii încă de la o vârstă fragedă, apoi la oameni de toate vârstele, în toate timpurile și locurile. Indiferent de poziție, statut, funcție sau starea materială, există o goană păcătoasă de a avea mai mult iar când aceasta nu e satisfăcută produce nemulțumire, făcând din asta un stil de viață. Nemulțumirea produce orbire spirituală și nu mai vedem acele lucruri care ne-ar produce mulțumire.
Sunt circumstanțe ale vieții provocatoare ale stării de nemulțumire dar și lucruri mărunte, totul depinde dacă dăm curs nemulțumirii. Se pare că toți ne confruntăm cu nemulțumirea. Nu ne vom resemna acceptând starea aceasta, nu ne vom autocompătimi, nu vom critica exprimându-ne verbal nemulțumirile…
Indiferent de cauza care stă la baza nemulțumirii noastre, aceasta poate deveni o atitudine păcătoasă respectiv faptă păcătoasă. O stare de nemulțumire poate deschide portițe spre alte păcate cum ar fi: bârfa, judecata, cearta, mânia, amărăciunea, răzbunarea, cârtirea, resentimentele, insultele, dezbinările… stricând relația cu Dumnezeu, cu oamenii și o atitudine nocivă față de propria persoană.
Este foarte ușor să devii nemulțumit și unii se pare că sunt de profesie nemulțumiți, chiar ar avea boala nemulțumirii care este contagioasă. Le este mult mai la îndemână să vadă întotdeauna partea goală a paharului decât cea plină. Motive se vor găsi mereu și dacă nu sunt, se vor inventa foarte ușor. Se pare că răul este mai fascinant decât binele și stă în firea noastră pământească tendința aceasta spre nemulțumire.
Va trebui să ne tratăm de nemulțumire, devenind mulțumitori. Există vindecare de această boală complexă. Un prim pas ar fi pocăința de acest păcat. Un al doilea pas cere necesitatea cultivării unui spirit al mulțumirii. Avem o mulțime de motive pentru a fi mulțumitori și totodată ne putem exprima aceasta în multe feluri: ”Fiindcă am primit dar o împărăţie care nu se poate clătina, să ne arătăm mulţumitori şi să aducem astfel lui Dumnezeu o închinare plăcută, cu evlavie şi cu frică, fiindcă Dumnezeul nostru este „un foc mistuitor”. (Evrei 12:28-29)
Un al treilea pas este să cerem lui Dumnezeu prin rugăciune ajutor pentru a deveni mulțumitori. Un al patrulea pas este să rămânem tari în credință în ceea ce privește: suveranitatea, înțelepciunea și bunătatea lui Dumnezeu în toate împrejurările dificile ale vieții. Și al cincilea pas este să administrăm toate aceste împrejurări în așa fel încât să aducă glorie lui Dumnezeu.
Avram Sabou
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu