a) Model de vindecare interioară care poate fi urmat și pentru alte situații concrete cu mult succes
Cea mai mare manifestare a iubirii lui Dumnezeu este cea a crucii pe care Isus a purtat păcatele noastre, bolile noastre fizice și infirmitățile noastre psihice:
El a fost părăsit în locul nostru.
Isaia 53 și Psalmul 22 îl descriu pe Isus încoronat cu spini, asumându-și, în locul nostru, toate formele de umilință, de dispreț, de părăsire, de trădare și de tristețe umană.
Disprețuit de oameni,
Om al durerii și obișnuit cu suferința,
Era așa de disprețuit că îți întoeceai fața de la El,
Și noi nu l-am băgat în seamă.
Totuși, El suferințele noastre le-a purtat.
Și durerile noastre le-a luat asupra Lui.
La Cruce, Isus s-a încărcat cu toate durerile și neputințele și cu păcatele noastre, murind pentru toate acestea în locul nostru, și a înviat pentru noi, pentru că am fost socotiți neprihăniți, primind astfel viața nouă în loc, binecuvântările Sale, eliberarea și vindecarea în locul blestemelor, a lanțurilor, păcatelor și bolilor.
Putem deci să venim cu curaj la cruce, cu orice gând și durere care ne apasă, cu orice ființă care ne-a făcut să suferim, și să-i încredințăm lui Isus acea suferință cu care El deja s-a împovorat în locul nostru (când Și-a depus Jertfa la Calvar).
Noi, astfel, putem să ne dezpovorăm prin El de o amintire dureroasă. Se produce atunci un dublu transfer. Transferul nostru asupra lui Isus, apoi al lui Isus asupra noastră. El ia spinii care ne rănesc pe noi și ne dă în schimb viața Sa de înviere, bucuria de a trăi și eliberarea!
«Am cunoscut un creștin foarte pasiv, incapabil de a lua vreo decizie. Când a fost mic, mama sa, într-o pornire de mânie, i-a vârât capul sub o pernă, aproape să-l sufoce. În groaza lui, s-a gândit că singura șansă de a supraviețui era de a face pe mortul pentru ca ea s-l elibereze. Este ceea ce s-a și întâmplat. De atunci, la cea mai mică amenințare a unei dificultăți, făcea pe mortul, refugiindu-se în pasivitate. El avea nevoie de vindecare interioară pentru a abandona această gândire, înrădăcinată ca o fortăreață în subconștientul să:
Pasivitate = Siguranță
Omul Acela și-a adus mintea la cruce, iertându-și mama. Îi ceru Domnului să-l depocorăze de orice urmă de teamă și de amărăciune. El primi siguranța și bucuria lui Isus, pe lângă cea a iertării și a iubirii Domnului cu privire la mama sa.
El își lăsă apoi mama la piciorul crucii, cu povara întregului său trecut, cerându-i lui Isus să o mântuie și să o binecuvinteze. Oricine a iertat astfel poate devein un mijloc de vindecare pentru persoana care l-a rănit. Nu e necesar decât să desfaci, în Numele lui Isus, legăturile pe care dușmanul le-a pus asupra gândurilor tale.
Eliberarea sa a fost atât de deplină încât soția sa a vebit să ne spună, după un timp: Mi-e greu să mă adaptez acestei inversări de situație. “Trebuie să învăț acum supunerea!”»
b). Eliberarea
Anumite răni (violul de exemplu) pot deschide poarta duhurilor rele. Este necesară eliberarea de lanțurile lor, mai ales eliberaea gândurilor.
Să închidem poarta
Duhurile rele intră în alertă în momentul nașterii din nou, dar să nu fim pasivi! Să închidem bine ușa pentru a împiedica să revină! Să ne proclamăm (periodic) apartenența noastră totală la Domnul: duh, suflet și trup (în mod detaliat) în prezența lui Dumnezeu (dar și în fața dușmanului, Satan și demonii săi).
Declarație (proclamare-rugăciune) :
În fața Tatălui meu din Cer,
În fața îngerilor lui Dumnezeu,
În fața tuturor oamenilor,
În fața lui Satan și a demonilor săi –
În Numele lui Isus, declar că sunt copilul Domnului Dumnezeu, că sunt templul Duhului Sfânt, că-i aparțin în întregime lui Isus Hristos: duh, suflet, trup.
Doamne Isuse, recunosc că am nevoie ce Tine și Te accept pe Tine, ca:
Mântuitorul meu– Răscumpărătorul meu, Domnul meu și Eliberatorul meu.
Te invit să fii Domn al întregii mele vieți:
-al duhului meu: al rugăciunilor mele, al închinării mele, al înțelegerii mele spirituale, al creativității mele și al conștiinței mele;
-al minții mele – al gândurilor mele, al amintirilor mele, al viselor mele;
-al emoțiilor mele – al sentimentelor mele, al exprimării și al reacțiilor mele emoționale;
-al voinței mele – al tuturor deciziilor și al scopurilor mele;
Te invit pe Tine și Te rog să fii Domn al întregului meu trup:
-al ochilor mei: a tot ceea ce privesc și al oricărei priviri a mele;
-al urechilor mele și a tot ceea ce ascult;
-al nasului meu și a tot ceea ce simte și intră în el;
-al gurii mele: a tot ce intră și iese din ea și al oricărui cuvânt rostit;
-al sexualității mele;
-al mâinilor mele: a tot ce prind, scap, lucrez, mângâi, accept sau resping cu ele;
-al picioarelor mele: al tuturor pașilor mei, al drumurilor și călătoriilor mele;
-al tuturor organelor mele interne-
-al sistemelor componente: circulator, digestiv, respirator, nervos, endocrin, renal, genital, osos, muscular, articular, limfatic.
Te invit și Te rog să fii Domn al relațiilor mele trecute, prezente și viitoare.
Te invit și Te rog să fii Domn al resurselor mele de timp, energie, finanțe, proprietăți și tot ceea ce am.
Vino Doamne Isuse, și ia-Ți locul de drept în toate domeniile vieții mele.
Nimeni nu mă va putea smulge din mâna Ta!
Nu mai există nicio condamnare pentru mine, căci sunt în Isus Hristos.
Nimeni și nimic nu mă va putea separa de iubirea Lui!
Satan, tu nu mai ai niciun drept de a pătrunde în proprietatea Domnului, al Căruia sunt – Îndepărtează-te!
Teamă, neliniște, vinovăție, resentimente, amărăciune – Plecați!
În Numele lui Isus, Satan (și demonii tăi), eu am putere asupra ta, o știu și o știi și tu! Și Dumnezeu o știe! Amin.
O altă modalitate necesară de a închide ușa inamicului este de a-ți goli casa de toate obiectele care pot da putere (topos) demonilor: bijuterii, discuri, casete, stikuri, postere, cărți, statuete, cruciulițe, icoane… având legătură cu ocultismul, vrăjitoria, religiile false, violența, pornografia, medicina alternativă, yoga, artele marțiale … Duhul va lumina pe cel dispus să se supună Domnului Isus.
Moartea şi viaţa sunt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mânca roadele. (Proverbe 18:21)Adevărat vă spun că, dacă va zice cineva muntelui acestuia: “Ridică-te şi aruncă-te în mare”, şi dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că orice lucru veţi cere, când vă rugaţi, să credeţi că l-aţi şi primit, şi-l veţi avea. (Marcu 11: 23-24)
____________________
Text adaptat din cartea Călăuziți de Duhul Sfânt de Elie și Denise Yapoudjian
Editura Învățătorul Oradea-1997
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu