MADIANIŢII. Aceştia erau împârţiţi în cinci familii, înrudite cu Avraam prin Madian, fiul ţiitoarei Chetura. Avraam i-a trimis împreună cu toţi ceilalţi fii ai săi născuţi din ţiitoare în Răsărit (Geneza 25:1-6). Aşadar, îi găsim pe madianiţi aşezaţi la marginile deşertului din Transiordania, de la Moab şi până dincolo de Edom.
Ei erau locuitori ai deşertului, împreună cu ismaeliţii şi medaniţii pe vremea când Iosif a fost vândut în Egipt (Geneza 37:28, 36); (în original în v. 36 nu se referă la „madianiţi” aşa cum găsim în traducerea Cornilescu şi Galaction, ci la „medaniţi”, n.tr.).
Pentru suprapunerea parţială a acestor trei termeni, vezi Judecători 8:24, 26, unde ni se spune că madianiţii bătuţi de Ghedeon erau ismaeliţi, căci purtau cercei şi inele de aur în nas.
Moise a avut o soţie madianită, Sefora, un socru madianit Ietro/Reuel (Exod 2:21; 3:1; etc.) şi un cumnat pe nume Hobab (Numeri 10:29, Judecători 4:11). Moise i-a cerut lui Hobab, care era un om al deşertului, să-l conducă pe Israel până vor traversa acea pustie (Numeri 10:29-32).
Mai târziu, în câmpia Moabului, conducătorii madianiţilor şi ai moabiţilor s-au unit şi i-au cerut lui Balaam să-l blesteme pe Israel (Numeri 22 ş.urm.) iar aceste popoare l-au dus pe Israel la idolatrie şi imoralitate (Numeri 25), şi din această cauză, trebuiau nimicite (Numeri 25:16-18; 31). Cei când prinţi ai madianiţilor au fost aliaţii lui Sihon, regele amoriţilor (Iosua 13:21). În timpul judecătorilor, prin mâna lui Ghedeon şi a micii lui oştiri (Judecători 6:8; 9:17), Dumnezeu l-a izbăvit pe Israel de asuprirea madianiţilor, a amaleciţilor şi a altor „fii ai Răsăritului” care călăreau pe cămile, un eveniment evocat de unul dintre psalmişti şi de unul dintre proroci (Psalmul 83:9; Isaia 9:4; 10:26). În prezent, aceasta este cea mai veche aluzie care s-a făcut vreodată la utilizarea cămilelor într-o luptă (W.F. Albright, Archeology and the Religion of Israel, 1953, p. 132-133), dar nu este nicidecum prima aluzie care se face la cămile domestice (*ANIMALE, Cămila; şi W.G. Lambert, BASOR 160, 1960, p. 42-43, pentru dovezi indirecte din Vechiul Babilon). Cămilele cu o singură cocoaşă sunt menţionate în Isaia 60:6. În Habacuc 3:7, Madian este menţionat în paralel cu Etiopia (sau Cuş, n.tr.), un termen vechi care probabil îşi are originea în Kushu, menţionat în textele egiptene care datează din cca. 1800 î.Cr. (vezi WJ. Albright, BASOR 83, 1941, p. 34, n. 8; vezi, G. Posener, Princes et Pays d’Asie et de Nubie, 1940, p. 88 şi B. Maisler, Revenue d’Historie Juive en Egypte 1, 1947, p. 37-38; *FEMEIE ETIOPIANĂ. K.A.K.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu