Alfabetul ebraic
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Alfabetul ebraic
| |
Tip
| Abjad |
Limbi scrise
| Ebraică, Idiș, ladino |
Perioadă de utilizare
| secolul III î.Hr. până în prezent |
Sisteme-părinte
| Hieroglifele egiptene→ Alfabetul proto-sinaitic
→ Alfabetul proto-canaanit
→ Alfabetul ebraic
|
| De la U+0590 până la U+05FF, De la U+FB1D până la U+FB40 | |
| Hebr | |
Notă: Această pagină poate conține simbolurileUnicode. Fără suport de afișare corespunzător, se pot vedea semne de întrebare, pătrățele sau alte simboluri în locul caracterelor potrivite.
| |
Alfabetul ebraic (în ebr. אָלֶף-בֵּית עִבְרִי alef-bet ‘ivri) este seria de litere folosite de cătrelimba ebraică. Acesta este un abjad, conținând exclusiv consoane, 22 la număr, fiecare având o triplă semnificație: un semn grafic reprezentând un sunet, un număr și o idee. Acesta se scrie de la dreapta la stânga, fiind folosit pentru a reprezenta mai multe limbi, inclusiv limba ebraică modernă, ( diferă puţin ), limba idiș și ladino.
Cuvântul alef-bet rezultă din alăturarea primelor două litere ale alfabetului ebraic. Structura aceasta poate fi constatată deasemenea la alfabetul fenician, din care derivă și cel ebraic, precum și la alfabetul grec (alfa-beta).
Literă
|
Formă
finală |
Nume
(însemnătate) |
Valoare
numerică |
Valoare fonetică
(ebraica modernă) |
| א | alef (bou) | 1 | mut, /ʔ/ | |
| ב | bet (casă) | 2 | /b/, /v/ | |
| ג | ghimel (cămilă) | 3 | /g/ | |
| ד | dalet (ușă) | 4 | /d/ | |
| ה | he (fereastră) | 5 | /h/ | |
| ו | vav (cârlig) | 6 | /v/ | |
| ז | zain (sabie) | 7 | /z/ | |
| ח | het (perete) | 8 | /x/, /χ/ | |
| ט | tet (șarpe) | 9 | /t/ | |
| י | iod (mână) | 10 | /j/ | |
| כ | ך | kaf (palmă) | 20 | /k/, /x/ |
| ל | lamed (ham) | 30 | /l/ | |
| מ | ם | mem (apă) | 40 | /m/ |
| נ | ן | nun (pește) | 50 | /n/ |
| ס | sameh (stâlp) | 60 | /s/ | |
| ע | ain (ochi) | 70 | /ʔ/, /ʕ/ | |
| פ | ף | pe (gură) | 80 | /p/, /f/ |
| צ | ץ | țadi (cârlig de pește) | 90 | /ʦ/ |
| ק | kof (ceafă) | 100 | /k/ | |
| ר | reș (cap) | 200 | /r/, /ʀ/ | |
| ש | șin sau sin (dinte) | 300 | /ʃ/, /s/ | |
| ת | tav (semn) | 400 | /t/ |
Datorită conformației sale, alfabetul ebraic nu include litere care reprezintă vocale. Acestea sunt deduse din contextul unui anumit cuvânt alcătuit numai din consoane. Totuși, pentru dezambiguizare și clarificare, sunt folosite semnele grafice cunoscute ca nikudot(sing. nikud), care se amplasează dedesubtul sau deasupra unei litere pentru a marca vocala care îi urmează sau a evidenția o anume calitate a literei respective.
ALFABETUL GRECESC
1
| A | α | alfga | a | ||||
2
| B | β | beta | b | ||||
3
| Γ | γ | gama | g | ||||
4
| Δ | δ | delta | d | ||||
5
| E | ε | epsilon | e | ||||
6
| Ζ | ζ | zeta | z | ||||
7
| Η | η | eta | ei | ||||
8
| Θ | θ | teta | th | ||||
9
| Ι | ι | iota | i | ||||
10
| κ | κ | kappa | k | ||||
11
| λ | λ | lamda | l | ||||
12
| Μ | μ | mu | m | ||||
13
| Ν | Ν | nu | n | ||||
14
| Ξ | ξ | xi | x | ||||
15
| Ο | ο | omicron | o | ||||
16
| Π | π | pi | p | ||||
17
| Ρ | ρ | rho | r | ||||
18
| Σ | σ, ς | sigma | s | ||||
19
| Τ | τ | tau | t | ||||
20
| Υ | υ | upsilon | u | ||||
21
| Φ | φ | fi | f | ||||
22
| Χ | χ | chi | ch | ||||
23
| Ψ | ψ | psi | ps | ||||
24
| Ω | ω | omega | o https://ardeleanlogos.wordpress.com/religia-israelului/alfabetul-ebraic-si-grecesc-2/ | ||||
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu