Tertulian de Cartagina (160-225), în tratatul Despre prescrierea ereticilor scria:
Credincioșii și necredincioșii: “Întâi de toate la ei nu e sigur cine e catehumen și cine e credincios: vin la fel, ascultă la fel, se roagă la fel. Chiar dacă ar veni niște păgâni, vor arunca cele sfinte câinilor și mărgăritarele porcilor, măcar că nu sunt adevărate.”
Lipsa disciplinării: “Răsturnarea disciplinei o numesc “simplitate”. Chiar și pacea o amestecă de-a valma cu toții.”
Pretențiile de învățători: “Toți se umflă în pene, toți promit știința. Catehumenii sunt desăvârșiți înainte de a fi fost învățați”.
Tupeul femeilor: “Cât de neobrăzate sunt chiar și femeile eretice! Cuteză să învețe pe alții, să discute în contradictoriu, să facă exorcisme, să promită vindecări, poate chiar și să boteze”.
Ordinările necalificaților: “Hirotoniile lor sunt îndrăznețe, ușuratice, nestatornice: așează în treptele ei când simpli neofiți, când oameni prinși în lume, când apostați de-ai noștri, ca să-i lege de ei prin slavă, fiindcă nu pot să-i lege de ei prin adevăr”.
Rapiditatea promovării: ”Nicăieri nu se înaintează în grad mai ușor ca în taberele răzvrătiților, unde simplul fapt de a fi acolo înseamnă o promovare”.
Dărâmă bisericile altora: “Ce voi spune de slujirea cuvântului, când preocuparea lor nu este convertirea păgânilor, ci răsturnarea alor noștri?”. “Pentru că și lucrarea lor nu vine din edificarea lor, ci din distrugerea adevărului: sapă ale noastre ca să zidească pe ale lor”.
Schismele sunt norma: “Iată de ce la eretici aproape că nu există schisme, pentru că și atunci când unii când sunt, nu apar; căci schisma e însăși unitatea lor…”
Relativismul doctrinar: “Aș minți dacă aș spune că nu se deosebesc între ei abătându-se de la regulile lor, câtă vreme fiecare modulează după bunul său plac cele pe care le primește, în același mod în care le-a compus și cel care le-a predat.”
Vagabondajul eclesial : “Multe n-au nici Biserici: fără mamă, fără scaun, fără credință, rătăcesc ca niște vagabonzi fluierați de lume.”
Asocierile păcătoase: “S-au mai observat și legăturile ereticilor cu mulți magi, șarlatanie, astrologi, filozofi, cu oameni dedați curiozității”.
Libertinajul religios: “Neagă că trebuie să ne temem de Dumnezeu și așa toate sunt la ei libere și dezlânate.”
Afirmațiile de mai sus par dureros de reale și de dure. Ceea ce spune Tertulian la 200 de ani d.H. pare că nu s-a schimbat prea mult nici în 2020… sau poate că mă înșel.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu