miercuri, 15 aprilie 2020

STRĂJERII STRĂJERILOR











(contextul dialogului se găsește la pagina doctrinară) (post actualizat)
Ca purtatori de cuvant ai romanilor baptisti din Romania si USA, am avut un dialog cu Otniel Bunaciu, presedintele Uniunii de la Bucuresti. Am recunoscut împreună atacul asupra bisericilor venit din directia “străjerilor”(aici) si ne-am rugat ca Dumnezeu sa ne foloseasca, în nevrednicia noastră, pentru clarificarea învățaturilor de credință aflate în discuție. Ei o vor face in Romania, noi o vom face, la vremea potrivită, în America.
Pentru ca n-am libertatea de a va reda tot dialogul, va redau numai o parte din propunerea mea:
“In ce priveste pozitia (noastra) fata  de aceasta grupare, da-mi voie sa-ti sugerez un punct de plecare comun. Ei (strajerii) fac mare caz de Ioan 14:12, facandu-se ca nu mai exista si Ioan 14:13-14
Diferenta este ca ei se pretind imputernicitii care fac, iar noi ne recunaostem neputinciosii prin care lucreaza El. Cu alte cuvinte, nu noi prin Duhul, ciChristos prin noi.
Aceasta este diferenta dintre erezie si ucenicie. Daca facem o lamurire, hai sa o facem sub tema: “Noi prin Duhul, sau Christos prin noi?”
Ereticii sunt singuri cu Duhul. Noi suntem in Christos, prin Duhul. Christos ne insufleteste, Christos ne foloseste, Christos se proslaveste prin noi si prin faptele noastre. Ca madulare, apartinem de un Cap ceresc, care lucreaza in toti, asa cum El voieste.
12 Adevărat, adevărat, vă spun, că cine crede în Mine, va face şi el lucrările pe cari le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decît acestea; pentrucă Eu mă duc la Tatăl: 13 şi ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentruca Tatăl să fie proslăvit în Fiul.  14 Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face.    – Ioan 14:13-14
M-as bucura ca, in aceste clipe tulburi, sa fim cei folositi de Dumnezeu pentru clarificarea credintei, date sfintilor o data pentru totdeauna.”
Hai sa ne rugam impreuna pentru cei care, mici sau mari, s-au lasat prada acestui “vant de invatatura”. A venit vremea ca pastorii sa stea, noaptea, imprejurul turmei lor.  Ei vor auzi glasul care le va zice: “Nu va temeti, caci va aduc o veste buna …”
Vino, Doamne Isuse!
P.S. – Mi-e greu să văd credincioșii din România, probabil plini de intenții și dorințe bune, căzând pradă unor „mișcări“ de mult compromise și condamnate în America. Mă bucur că niște români vor să dea la o parte noaptea și somnul, dar mă rog ca dorințele lor să meargă pe drumuri de adevărații catalizatori de treziri spirituale. Fascinatia ofertei strajerilor falsi (gen Benny Hinn si acest Chris negru, care este o imitatie a lui) consta și în oferta ei luciferica: sa fim niste „isusi“ in miniatura. „El a fost om simplu, dar a avut Duhul Sfant“, spune acest Chris. „Aceasta o putem face și noi. Ba încă putem face chiar lucrări mai mari decât a făcut El“.
Despre aceasta ratacire avertizeaza Domnul Isus în Matei 24:24
„Căci se vor scula Christoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi.“
Numirea de „Christosi“ este strâns legată de Duhul Sfânt și lucrarea Împărăției. „Christos“ înseamnă „Unsul“ (Mesia), titlu legat de preot, profet și Împărat, oficii cu autoritate dată de „ungerea“ cu untdelemn, simbol al primirii Duhului Sfânt. Biblia ne spune că în acest domeniu se va face marea pervertire din vremurile de pe urmă. Vor veni oameni care se vor pretinde „unși“ cu Duhul Sfânt și „împuterniciți“ să facă lucrările Împărăției lui Dumnezeu.
Astfel de oameni neaga unicitatea lui Christos. El nu a făcut minuni doar pentru că a avut Duhul Sfânt, ci pentru că a fost și este unicul Fiu al lui Dumnezeu, necreat, etern și de o natură cu Tatăl. Minunile lui au avut și scopul de a certifica dumnezeirea Lui. „Credeți măcar pentru lucrările acestea …“
Numele de creștin vine de la identificarea noastră cu Christos, nu cu Duhul Sfânt. Cea de a treia persoană a Trinității este caracterizată de modestie și delicatețe. Duhul trimite toata slava și atenția în direcția Tatălui și a Fiului. Fixația bolnavicioasă a acestor rătăciți asupra botezului cu Duhul Sfânt (mult peste cea obișnuită și sănătoasă din creștinismul evanghelic pentru botezulcu Duhul Sfânt care este plinătate și umplere) îl transformă obsesiv într-un fel de „act inițiatic“ sau „pasaj de trecere“ asemănător cu cel din religia păgână nordică care a fascinat poporul german pe linia lui Friedrich Nietzche, Wagner, Hitler și a promis apariția „supraomului“ întemeietor al unei rase noi. Pentru acești epigoni moderni ai străvechii mitologii păgâne, botezul cu Duhul Sfânt este de regulă doar un pretext pentru a te crede și a te pretinde ceea ce nu poți fi, un instrument al Tatălui, ca și Isus Christos, echivalent și egal cu El, dacă nu chiar mai mare. Textul sacru ne spune că noi nu putem fi decât instrumente ale Fiului, mădulare ale trupului Său. Nimeni nu ajunge la Tatăl decât prin El care este unic, de neînlocuit și inimitabil.
(Paragraful de mai sus a fost amplificat pentru clarificări. Cer scuze dacă în forma inițială a dus la neînțelegeri)
Gafa aceasta luciferică a superstarurilor gen Chris, produce detașarea de Christos pe care am observat-o cu toti (El nu mai este pomenit decât în treacăt în serviciile lor). La fel de mortale consecinte sunt si neglijarea pocaintei si a sfinteniei umile in „unirea cu Christos“. Inlocuirea lor cu „eliberarea de duhuri specializate in diferite pacate“ ii scuteste pe acesti smecheri de responsabilitatea vinovatiei personale pentru trairea in poftele firii pamantesti. Acum cativa ani, Jimmy Swagart a fost „eliberat“ de Oral Roberts de un duh de curvie (printr-o convorbire telefonica!) si s-a urcat la amvon ca un om nou, mai calificat prin „experienta“ lui sa dea lectii celorlalti sfinti din biserica crestina.
Dumnezeu este pe tron, Isus Christos este asezat la dreapta Lui, Duhul face lucrarea lui pe pământ. Nazdravaniile noastre nu-i pot face nici un rau lui Dumnezeu. ne putem doar pacali singuri si ar fi … pacat.
Pe de alta parte, mantuirea din veacul de acum nu este colectiva, cu neamul, cu denominatia, cu guparea sau cu miscarea. Ea se primeste individual si se traieste individual, chiar daca umblarea si marturia noastra se fac in colectiv. „Fiecare deci sa se cerceteze pe sine însusi“ și „feriti-va chiar si de ce se pare rău“.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu