ON IN CREDINTA
Orice mișcare proaspătă a Duhului este în pericolul osificării sacerdotal/liturghice! Odată cu pierderea energiei inițiale ea încape repede pe mâna „specialiștilor“ organizatorici, care o cenzurează sugrumând-o. Aud acum că Cina nu poate fi „dată“ de oricine, oricum și oriunde (așa cum s-a petrecut în vremurile grele de persecuție?).
Probabil că era mai bine când era dată de păstori vânduți comuniștilor, de hoți și de trăitori în curvie cu carnet de predicator ?!
Anulăm astăzi toate botezurile făcute în păduri, acasă la oameni sau noaptea la râuri în care se spărgea ghiața?! Retragem calitatea de membrii sănătoși celor care au fost botezați de membrii din biserică trimiși de păstori care se temeau să nu-și piardă carnetul?
Adevărul este că Cina nu „se dă“, ci „se ia“ pe responsabilitatea personală, iar pe oameni îi botezăm „pe baza mărturiei lor“, nu pe baza ordinării noastre.
Dați-ne o mie de ani de istorie (sau poate mai puțin?) și vor ajunge mai rău decât bisericile așa-zis „istorice“ (clădiri, clerici, ierarhii, membri nepracticanți, etc.).
Este târziu, foarte târziu … pe alocuri. Duhul Sfânt se mută să lucreze liber în alte părți!
Constatarea mea nu este o pledoarie pentru „oricum, oricine, oriunde“, ci o atenționare pentru calea de mijloc. Extremele sunt întotdeauna la fel de greșite, pentru că dacă mergi prea mult înspre est, dai de vest!
Coborârea „simbolurilor“ Nou Testamentale la nivelul „sacramentelor“ (cuvânt care înseamnă „taine“!) înseamnă o prăbușire spre învățătura catolică de dinainte de Reformă. Un sacrament implică un sacerdot, adică un preot-specialist. Vedeți problema?
Pavel n-a botezat aproape pe nimeni. Nu s-a pretins un „ordinat“ necesar s-o facă! Domnul Isus n-a botezat pe nimeni, deși a fost El însuși botezat. Porunca dată la înălțare a rămas validă și astăzi: „Mergând să faceți ucenici, botezându-i în Numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh“. Botezul a fost întotdeauna o urmare firească a convertirii. A fost Filip „ordinat“ ca să-l boteze pe famenul etiopian? Cine i-a botezat într-o singură zi pe cei „aproape trei mii de suflete“ de la Rusalii ? Baptiștii, mai ales păstorii, n-ar trebui să renunțe așa de ușor și de repede, ca în celebra Fermă a animalelor, la principii altădată fundamentale, ca acela despre „preoția universală a creștinilor“ sau acela care spunea că „fiecare baptist este un misionar“.
Iar în ce privește faptul că „suntem una“ toți cei ce luăm din aceeași pânie, expresia nu se restrânge la o adunare locală, ci la toată Biserica lui Christos care se adună pe întreaga fața a pământului, catolici, ortodocși, presbiterieni, penticostali, baptiști, etc.
+++
La răstimpuri, fiecare biserică trebuie să se verifice dacă „reforma continuă“, funcționează și nu s-au lipit de noi ciulinii tradițiilor omenești adunați de pe drum. Iată o frumoasă inițiativă a fraților Amiș și Menoniți aici:
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu