Publicat pe 21 Septembrie 2017 de în Articole
Cineva din lumea evanghelică întreba cu sinceritate: De ce apar liderii bisericilor evanghelice în „poze” cu ceilalţi lideri religioşi din România? Cu toate că răspunsul poate fi diferit de un caz la altul, eu cred că apariţia lor împreună poate avea câteva motivaţii obiective şi pozitive:
Răspunsul la o invitaţie.
Sunt situaţii în care Preşedintele ţării, diferiţi miniştri sau politicieni, primarii sau prefecţii unui oraş vor să se consulte cu reprezentanţii tuturor grupărilor religioase. Personal cred că participarea la aceste întâlniri este importantă şi fiecare reprezentant trebuie să îşi exprime punctul de vedere. Dacă acesta se va lua în considerare sau nu, este o altă chestiune, dar absenteismul nu va comunica nici înţelegerea doctrinară a cuiva şi nici dorinţele lor.
Dorinţa de a transmite un mesaj comun.
Deşi în unele subiecte, confesiunile creştine din România au înţelegeri doctrinare diferite, sunt şi domenii unde confesiuni înţeleg Scripturile la fel. În astfel de situaţii, fără negarea identităţii şi fără renunţare la particularităţi, alegem să ne slujim semenii împreună. Sunt situaţii în care ne unim să îi ajutăm pe fraţii noştri de credinţă, şi situaţii în care prin unire şi colaborare îi slujim pe fraţii noştri de neam. Dumnezeu ne-a aşezat în România şi ne cere să participăm la binele ei. Pe lângă obligaţia de a vesti Evanghelia salvatoare, suntem chemaţi să contribuim şi la binele vremelnic al semenilor. În anumite situaţii, unitatea noastră şi colaboararea pot ajuta România să decidă înţelept sau să schimbe anumite obiceiuri rele sau chiar legi nedrepte. Astfel de situaţii ne vor aduce împreună nu neapărat ca lideri, ci în primul rând în calitate de cetăţeni ai României. Prezenţa noastră acolo va transmite sau va întări faptul că gândim la fel şi că vrem să se întâmple ceva pozitiv în naţiunea noastră.
Dragi creştini, noi, creştinii din România avem multe valori comune. Credem în acelaşi Dumnezeu, avem aceeaşi Scriptură, credem în divinitatea Domnului Isus şi a Duhului Sfânt. Cei mai mulţi credem în sacralitatea vieţii şi a familiei. Mulţi credem în educaţia biblică a copiilor şi în slujirea semenilor cu multă iubire. Să ne preţuim şi să ne promovăm valorile. Este adevărat, avem şi diferenţe de crez şi de manifestare. Pe unele lumea le ştie, iar în altele semenii nu sunt interesaţi. Oamenii vor căuta pe Dumnezeu nu atunci când ne vom certa mereu şi nici când vom încerca să arătăm că alţii sunt mai răi decât noi. Oameni ne vor căuta atunci când vom demonstra prin trăire şi vorbire caracterul şi dragostea Domnului nostru Isus Cristos. Fiecare membru al bisericile creştine din România ar trebui învăţat şi ajutat să demonstreze zilnic o trăire creştină autentică şi să îşi ajute semenii la o relaţie personală, biblică şi serioasă cu Părintele, Mântuitorul şi Mângâietorul nostru. Atunci, în funcţie de cum ne cere situaţia, împreună sau separat, ne vom împlini mandatul divin şi ne vom sluji semenii aşa cum i-a slujit Mântuitorul nostru drag.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu