duminică, 3 mai 2020

Învierea lui Cristos și frământările noastre













Credința în moartea și învierea lui Cristos schimbă radical înfruntarea cu dificultățile și pericolele din viață.
Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde. Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El. Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Cristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte. (1 Tesaloniceni 4:13-18)
Realitatea dificilă în care ne trăim viața ne poate duce la ignoranță, confuzie, întristare, teamă, disperare, lipsă de speranță (13).
 Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde.
Neclaritatea și nesiguranța privind viitorul celor dragi care au murit întristează, alimentează deznădejdea și inhibă speranța.
La știri l-am urmărit pe pastorul american care a declarat că Dumnezeu este mai mare decât Covid19 și a murit datorită acestei boli; sau pe șoferul român de TIR ce locuia în Franța, care a considerat că este o conspirație mondială și la 17 martie întreba pe Facebook: A văzut cineva un om bolnav sau un om mort de la Corona?
La celălalt spectru al reacțiilor sunt atacurile de panică, teama paralizantă de moarte, izolarea și disperarea.
Dacă sunt credincios, la ce mă ajută credința acum, ce folos am că a înviat Cristos dacă sunt în pericol să mor în această epidemie?
Moartea arată că lumea noastră nu este unde ar trebui să fie, unde vrea Dumnezeu să fim și unde ne dorim noi să fim. Lumea noastră are nevoie de răscumpărare. Lumea noastră este infectată de un virus mai puternic decât SARS-CoV-2.
Aici intervine Dumnezeu și ne aduce salvarea. Numai Cristos este victoria asupra morții.
Numai în crucea și în învierea lui Isus Cristos moartea a fost adusă sub stăpânirea lui Dumnezeu și acum ea trebuie să slujească scopurilor Lui. Dietrich Bonhoeffer
Pavel dorește ca creștinii să cunoască adevărul, să fie încrezători, bucuroși și plini de speranță cu privire la viitorul celor adormiți în El. Pavel descrie moartea acum ca un somn, pentru cei care au crezut în El și au murit – au adormit  în El.
Tratamentul întristării, al deznădejdii impune modificarea dietei credinței!
Credința în moartea și învierea lui Cristos schimbă radical înfruntarea cu dificultățile și pericolele din viață (14, 18).
Căci, dacă credem că Isus a murit şi a înviat, credem şi că Dumnezeu va aduce înapoi, împreună cu Isus, pe cei ce au adormit în El. Mângâiaţi-vă, dar, unii pe alţii cu aceste cuvinte.
Afirmația centrală a pasajului și a mărturiei creștine este aceasta:

ISUS A MURIT ȘI A ÎNVIAT!

Învierea în trup a lui Isus este adevărul fundamental al credinţei creştine.
Învierea este miracolul central al naraţiunilor Evangheliei, care oferă coerenţă şi impact mesajului acesteia.
Învierea lui Isus este cea mai grandioasă veste bună oferită vreodată omului.
Pentru a înțelege puterea învierii, imaginați-vă reversul unei explozii, a bombei atomice urmată de unda de șoc, radiația termică și radiația nucleară.
Învierea lui Cristos a declanșat alt tip de unde – iertare, iubire sacrificială, pocăință, credință, speranță, însă nu în forță, ci au acceptarea celor care le primesc. Transformarea este și instantanee și progresivă. Această schimbare necesită aportul nostru, nu se produce magic sau automat.
C.S. Lewis în seria Cronicile din Narnia, descrie actul creator al lui Aslan care din răgetul lui produce vegetația, apariția insectelor, păsărilor, animalelor, frumusețea pământului, etc.
J.R.R. Tolkien în cartea Stăpânul inelelor, Lord of the rings, descrie reversul unui cataclism – o nenorocire neașteptată, bruscă, dramatică, devastatoare, cu situația în care binele este surprinzător, rapid, imens, transformator.
De ce este învierea centrală credinței creștine? Ce a adus învierea lui Cristos pentru toți ce cred, au acceptat moartea și viața Lui?
Iată pe scurt ceea ce a adus învierea lui Cristos: învierea noastră, adopția în familia Lui, suntem copii ai lui Dumnezeu, acordarea statutului de justificat, neprihănit, drept înaintea lui Dumnezeu, moștenitori, sfinți, trăim o viață nouă, trăim pentru Cel ce a înviat, trupurile noastre vor învia, suntem în locurile cerești, umblăm după lucrurile de sus.
Pavel ne spune în cartea Romani că efectul devastator produs de neascultarea lui Adam a fost restaurat de viața adusă prin ascultarea lui Cristos, cel de-al doilea Adam.
Dacă deci prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel Unul singur, care este Isus Cristos!) (Romani 5:17)

Perspectiva creștinilor asupra morții (implicit și asupra orice poate cauza moartea) se schimbă radical prin credința în realitatea învierii lui Isus și a implicațiilor acesteia.
Creștinul este omul care a trecut de la ignoranță, angoasă, spaimă, disperare, lipsă de speranță față de moartea celor dragi la cunoaștere, încredere, mângâiere, speranță prin credința în moartea și învierea lui Isus.
C.S. Lewis descrie schimbarea adusă de Cristos ca infecția bună, care ne transformă după imaginea și caracterul Lui, devenim oameni noi care vor manifesta aceleași trăsături și fapte ca și Cel ce și-a dat viața pentru noi.
Credința în moartea și învierea lui Cristos schimbă radical înfruntarea cu dificultățile și pericolele din viață. Aduce credinciosului resursele necesare cunoașterii, încrederii, mângâierii și speranței pentru momentele cele mai dificile, inclusiv asupra morții.
Ce aduce mângâiere sufletului nostru în înfruntarea realităților vieții și anticiparea morții?
Revenirea lui Cristos va confirma eternitatea vieții la care suntem destinați împreună cu El (15-17).
Iată, în adevăr, ce vă spunem prin Cuvântul Domnului: noi cei vii, care vom rămâne până la venirea Domnului, nu vom lua-o înaintea celor adormiţi. Căci însuşi Domnul, cu un strigăt, cu glasul unui arhanghel şi cu trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va coborî din cer, şi întâi vor învia cei morţi în Hristos. Apoi, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi toţi împreună cu ei în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh; şi astfel vom fi totdeauna cu Domnul.
Orice aşteptare, ideal, speranţă sau dimpotrivă angoasă, frică, disperare, necredință pe care le nutrim în viaţă ar trebui supuse acestei mari intervenţii a lui Dumnezeu în istoria lumii şi a noastră: învierea Fiului Său.
Ea ne vorbeşte de ceea ce este mai important pentru Dumnezeu şi ar trebui să fie cel mai important şi pentru noi.
Figura Crucificatului invalidează orice gândire care ia succesul drept standard. Dietrich Bonhoeffer, Etica.
Învierea lui Isus nu aşteaptă doar constatarea noastră, ci ne implică raţiunea, sentimentele şi voinţa noastră într-un angajament entuziast faţă de cauza Lui: iertarea de păcate şi viaţa oferită fiecăruia cu speranța trecerii peste moarte.
Învierea Lui aduce salvarea tuturor celor ce cred în El și face posibil ca orice gând, cuvânt sau faptă bună să aibă ecou în eternitate.
Această veste bună pentru omenire are nevoie de ucenici convinşi şi entuziasmaţi, care nu se tem de moarte, pentru a o purta până la marginile pământului.
Cristos a înviat!
Adi Totan
    http://www.baptist-tm.ro/invierea-lui-cristos-si-framantarile-noastre/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu