luni, 11 mai 2020

Dr Vlad Schlezak: Frica de moarte












Photo by ADRIAN DENNIS/AFP via Getty Images
Dumnezeu a creat omul cu rațiune, iar omul la un moment dat în viața sa își dă seama că va muri. Evident, din punct de vedere bio­logic, trupesc. O realitate absolută este că orice om va muri în trup. Heidegger zicea că realizarea faptului că vom muri într-o zi este o muzică de fundal pe tot parcursul vieții. Asta e chiar sinistru și depri­mant pentru cei care nu îl au pe Cristos și speranța veșniciei cu Dumnezeu! Cine nu îl are pe Dumnezeu se agață de lucruri efemere cu iluzia susținerii perpetue, dar ele mereu se dărâmă. Totul este perisabil, doar Dumnezeu este Cel de care te poți agăța cu siguranță absolută. El nu e om, deci niciodată nu te va dezamăgi!
Dacă noi ca medici știm încă din studenție că un virus care nici nu-l vezi te poate omorî chiar mai repede decât un TIR de 50 de tone, mă întreb cum se simt acum în criza coronavirusului ateii care promovează avortul? Da, oare cum se simt ei când mor pe capete fără ca să fie întrebați de virus dacă vor să trăiască sau nu… cam așa cum mor și copiii avortați… nimeni nu-i întreabă, ci alții decid asta pentru ei. Wow… virusul nu e corect politic? nu, și nici nu-i pasă. Dumnezeu nu se lasă batjocorit! Să ne pocăim!
Părerea mea este că, dacă nu îți rezolvi această frică de moarte atunci toată viața poți să mergi într-o direcție greșită care îți va genera plăceri efemere, multă nefe­ricire și în final îți va fura veșnicia, sau îl poți regăsi pe Dumnezeu și poți să trăiești fericit (indiferent de cir­cumstanțele tempo­rare prin care te afli aici, pe pământ) și cu nădejdea veșniciei cu Dumnezeu.
Dându-ți seama de această reali­tate a morții, vei încerca să găseşti soluții, iar pentru rezolvarea fricii de moarte, din punctul meu de ve­dere, poți fie să ajungi la Dumnezeu, fie să te îndepărtezi de El prin ale­gerea lumescului, profanului și filoso­fiilor care se concentrează pe aici, acum și plăcere etc. Sunt două lumi dia­metral opuse, dar contează ce alegi în această viață, pentru că la final de drum vrei să ajungi în Cer (su­fle­tul fiind veșnic), nicidecum altun­deva. Desigur, alegerea apar­ține omului.
Omul poate rezolva frica de moarte printr-o anestezie a sufletu­lui, a conștiinței, lucru ușor realizabil prin con­centrarea pe vicii, plăceri de moment, mate­ria­lism, hambare pline sau cămări burdușite care fiind în zona materialului nu vor putea niciodată umple golul spiritual din sufletul omului. Acesta poate fi umplut doar de Dumnezeu. La polul opus, deci, omul poa­te regăsi relația cu Dumnezeu și răspunsurile la întrebările fundamen­tale pe care le are.
Modul în care noi ca oameni facem față fricii de moarte este practic religia noastră, iar aceasta ne poate fi dată de formele de idolatrie pe care le adoptăm. Așadar atenție mare, pentru că idolatria modernă tot idolatrie este. Trebuie să ne întoarcem la absolutismul Biblic și să aprofundăm relația personală cu Dumnezeu.
În contrast este viața cu Dumnezeu, pentru că omul are toate armele spirituale, mentale, emoțio­nale etc. de a confrunta frica de moarte și nicidecum nu o evită. Simțind această frică, vom fi puși în situația de a face o alegere. Alegerea o facem chiar dacă ne mințim că de fapt nu o facem, amânarea este o alegere, pentru că timpul nu lucrează în favoarea noastră. Alegerea este una care ne va distruge, sau una care ne va salva. Dar, dacă alegerea omului este salvatoare, atunci omul Îl regăsește pe Dumnezeu. Astfel își va depăși proble­mele vieții, inclusiv caracterul trecă­tor al acestei vieți. Teologul și filosoful Kierkegaard zicea că frica de moarte este școala prin care fiecare din noi trebuie să treacă. Contează ce alegi, iar singura Cale este Cristos. Orice altă alegere este greșită și distrugătoare, indiferent de forma alegerii tale „nu știu, nu acum, nu mă intere­sează, nu cred, mă mai gândesc etc.”!
Am spus aceste lucruri unui bolnav pe care l-am vizitat acasă. De peste 30 de ani zăcea în pat. Vedea doar strada din fața geamului zi și noapte. Avea o placă de metal în gât pusă de medici ca să nu îi cadă capul. Mușchii i se topeau. Durerile erau cumplite. Nu îl cunoștea pe Dumnezeu, evident că era depre­siv, anxios, ba chiar voia să se sinucidă, pentru că nu înțelegea sensul vieții în halul în care era. A acceptat că frica de moarte e o problemă în viața sa. Desigur că eu nu aveam cum să-i ofer răspunsuri pe care doar Dumnezeu le cunoaște, dar dacă el alege singura Cale, adică îl alege pe Cristos, va putea avea viață veșnică cu Dumnezeu, chiar dacă trupul acesta tre­cător e imperfect. Va putea chiar face de rușine pe cei cărora părinții au putut să-i dea la școală, cărora Domnul le-a dat minte să poată învăța, sănătate și tot ce au vrut și au avut nevoie și totuși, în nebunia minții lor, i-au întors spatele lui Dumnezeu. I-am spus despre Dumnezeu, despre promi­siunile Lui și la nivelul meu umil despre ce zice Biblia despre viață și evident, despre Vestea cea Bună. A început să fie intere­sat de Dumnezeu. Să-și miște ochii, să citească Biblia era greu, pentru că avea dureri când mișca ochii, dar i-am spus de Biblia audio.
Am văzut oameni care aveau totul, deși ei probabil credeau altceva și s-au sinucis, dar am văzut oameni despre care putem spune că nu aveau nimic și totuși aveau totul, adică Îl aveau pe Dumnezeu, și au trăit fericiți chiar și în mijlocul proble­melor care oricum sunt temporare. Veșnicia e foarte impor­tan­tă și nu e totuna unde te duci, dar în mod sigur direcția ta este dată de alegerea pe care o faci aici, pe pă­mânt. Așadar, atâta vreme cât Dumnezeu ți-a mai deschis ochii, drag cititor/ cititoare, fă bine și alege-L pe Dumnezeu, pe Isus Cristos ca Domnul și Mântuitorul tău, dacă nu ai făcut-o încă. Alegerea și responsabilitatea îți aparțin.
În opinia mea, frica de moarte este boală doar pentru creș­tini! Pentru necreștin este normală. Dacă nu umblăm în Duhul care este modul în care putem controla firea pământească (con­form Galateni 5:16), suntem vulnerabili la îngrijorări care cuprind și teama de necu­noscut, frica de boală, frica de moarte etc.
Anxietatea poate avea un spectru larg de simptome care variază de la iritabilitate, agitație, gânduri de îngri­jorare, uscarea gurii, probleme de înghi­țit, dificultăți de a inspira, pal­pitații, disconfort în piept, tre­mur, trans­pirație, dureri musculare și de cap, stări de lipsă de aer, la insomnie și probleme erectile și menstruale.
Depresia poate să apară asociată cu anxietatea și frica, iar psihiatria zilelor noastre clasifică acest gen de prezen­tare ca tulburare mixtă de anxietate și depresie. Toate acestea sunt tratabile.
Întotdeauna accesați ajutorul specializat acolo unde locuiți. Dumnezeu să vă binecuvânteze!
Autor: Dr. Vlad Schlezak 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu