Matia Blog Crestin: Creștinul și orfanii

4.09.2015 | Crestinul si DIMENSIUNEA SOCIALA | 7560 | 4 min

Ce înseamnă orfan? Înseamnă cineva căruia i-au murit părinții? Nu neapărat. Puțini copii sunt în această situație în țara noastră. Și totuși, avem zeci de mii de copii în „sistemul de protecție”. Sunt aceștia mai puțin orfani decât cei cărora le-au murit părinții? Deloc. Orfan este un copil lipsit de dragostea și ocrotirea părintească.

Și pentru câteva momente aș dori să te provoc să privești lumea prin ochii unui copil orfan. Amintește-ți vremea când erai copil. Cât de vulnerabil erai și câtă nevoie de apărare aveai, pentru că lumea este un loc periculos. Câtă nevoie de dragoste aveai. Cât de tare depindeai de mama, de tata. Probabil acum îți amintești cu nostalgie și cu drag de mama și de tata. Poate nu ai realizat până acum, dar ești ceea ce ești, și ai ceea ce ai, pentru că, înainte de toate, ai fost iubit, ocrotit și cineva ți-a purtat de grijă.. Toate astea te-au „împuternicit” pe tine să devii un adult puternic și capabil să-ți porți de grijă ție și apoi și altora, la rândul tău. Acum încearcă să-ți imaginezi cât de fără putere și apărare, cât de SINGUR și îngrozit ai fi fost dacă te-ai fi trezit într-o dimineață și ai fi constatat că nu mai este nici mama, nici tata. Că ai devenit orfan! Este groaznic, nu-i așa?...

Gândește-te că așa se trezește în fiecare dimineață, iar și iar, un copil orfan. Și tot așa se duce la culcare. Cât de plină de întuneric, de deznădejde și FRICĂ este viața unui copil orfan, în special a unui copil care trăiește într-o instituție.

Studiile din ultimii ani arată că această stare ne-naturală de frică continuă în care un copil orfan trăiește, îi afectează dezvoltarea, îi modifică structura creierului. Și acest copil orfan, în loc să devină un adult puternic și capabil, încearcă doar să supraviețuiască, să facă față acestei lumi ostile și periculoase, dezvoltând comportamente care-l fac extrem de vulnerabil și mai ales comportamente distructive. Și toate acestea nu sunt altceva decât lucrări ale celui rău, al cărui scop este distrugerea omului, încă din pruncia lui, dacă poate. Dar, slavă Domnului că „Fiul lui Dumnezeu S-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului” (1Ioan 3:8). Și așa și este.

Am văzut ce poate face dragostea Lui. Pot afirma cu tărie, din experiența mea de peste 20 de ani cu astfel de copii, că nu există copil irecuperabil, sau copil traumatizat, nici om atât de distrus pe care Domnul nostru Isus Hristos să nu-l poată recupera, vindeca sau restaura. Nu există putere mai mare ca dragostea Lui. El ridică copii orfani și le dă statut de fii și fiice. El vindecă ceea ce oamenii au etichetat ca „irecuperabil”. El nimicește lucrarea celui rău de distrugere a copiilor și le vindecă rănile, le transformă viețile și îi restaurează!

Așa cum spune în Psalmul 68, pe care eu îl numesc „psalmul orfanilor din România”, în versetul 6: „Dumnezeu dă o familie celor părăsiți, El izbăvește pe prinșii de război și-i face fericiți.” Căci ce sunt acești copii, dacă nu „prizonieri de război”, căzuți fără vină în mâinile dușmanului? Dar Domnul este „Tatăl orfanilor” (versetul 5).

Și cum face Domnul aceste mari lucrări? Prin copiii Lui, prin Biserica Lui, care este trupul Lui pe pământ. Tu, dacă ești născut din nou, ești Biserica Lui,Trupul Lui în această lume. Ești chemat să fii Mâna Lui care ridică, vindecă și restaurează. La asta suntem în primul rând chemați, ca și creștini, ca și Biserica Lui: să fim Trupul lui pe pământ. Să luăm în casa noastră pe cel lipsit de adăpost, să ocrotim pe orfan. SĂ FIM TATĂ ȘI MAMĂ pentru un orfan. Dacă nu îți pasă de orfani, nici nu ai cunoscut inima lui Dumnezeu. Pentru că El este Tatăl orfanilor.

Adopția nu ar trebui să fie doar un mijloc prin care un cuplu care nu poate avea copii să devină părinți (nu spun că nu este și acesta un lucru bun). Dar am curajul să spun că adopția unui copil orfan este chemarea fiecărui creștin. Și nu mă refer la „asistența maternală”, aceasta este o „meserie”. Mă refer la adopție. Dacă personal nu poți adopta un copil lipsit de dragostea și ocrotirea parintească, ajută pe cineva care o poate face. Cu ce poți. Cu rugăciune, cu timp acordat, cu ajutor material, etc. Dar nu sta nepăsător!

La urma urmei, și tu, dacă ești copil de Dumnezeu, ai fost adoptat. Și nu ai meritat asta. Și nu ai fost un copil „ideal”, nu ai fost așa cum Dumnezeu Și-a dorit. Și totusi, EL TE-A IUBIT ȘI TE-A ADOPTAT. Și nu a fost ușor. Cel ce te-a adoptat a plătit un preț. „Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos a murit pentru cei nelegiuiți” și „Dumnezeu Și-a arătat dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi” și „când eram vrăjmași, am fost împăcați cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său.” (Romani 5: 6, 8, 10).

Nu îți promit că va fi ușor, că orfanul căruia îi vei da statut de fiu sau fiică va fi recunoscător și așa cum ți-ai dorit. Dimpotrivă, va trebui să plătești un preț, să-l ajuți să se vindece de rănile și traumele trecutului, să-l iubești necondiționat și să nu renunți niciodată la copilul tău. Dar nu asta a făcut Dumnezeu și cu tine?

Dacă nu știi de unde să începi, poate te va ajuta dacă ai să cauți informații în acest sens la Alianța România Fără Orfani, pe scurt ARFO. Aceasta nu este o fundație care ajută doar un grup de copii. Este o alianță a celor care au această viziune: ca România să fie o țară fără orfani. Pot adera la ea organizații, biserici, instituții și mai ales oameni simpli cărora le pasă de orfani. Cei care aderă la ARFO lucrează împreună cu scopul de a inspira, ajuta și echipa pe toți oamenii care doresc „să facă binele, să caute dreptatea, să ajute pe cei oprimați” și mai ales să aibă grijă de orfani”. Așa cum se afirmă și pe site-ul ARFO (www.romaniafaraorfani.ro): Visul ARFO este ca fiecare copil din România să aibă o familie care să fie dedicată bunăstării lui fizice, emoționale și spirituale.

Pentru că una din premizele ARFO este că sunt deja organizații locale și persoane fizice care lucrează pentru acest vis, ARFO vine alături de ele, oferind suport și instruire, pledând pentru cauza copiilor și inspirând toată societatea la implicare. Într-un popor creștin, cred că provocarea Bibliei este una mai actuală ca oricând: “Învățați să faceți binele, căutați dreptatea, ajutați pe cel oprimat, aveți grijă de orfan!” (Isaia 1:17). Printre inițiativele ARFO se numără Summitul anual, campania „Și nouă ne pasă”, „Duminica Orfanului”, „Consorțiul de instruire pentru înțelegerea și tratarea traumei” și proiectul “Un weekend de neuitat”.

Mai mult decât să creeze un program, ARFO își propune să mobilizeze întreaga societate la a manifesta grijă față de copiii orfani, astfel că una din prioritățile ARFO este să provoace Biserica și întreaga societate la a-și asuma resposabilitatea asupra acestei probleme naționale: 60.000 de copii care nu beneficiază de grija constantă a unei familii. Și inspirați de dragostea arătată la Cruce, și cu ajutorul lui Dumnezeu, să ne folosim talentele, cunoștințele și resursele pentru a împlini această misiune ce ne-a fost lăsată de Domnul nostru.

Articol de Corina Caba, Alianța România fără orfani