Galateni 5:19-23
Ce lăsăm în urma noastră ? Zgomot (gălăgie, deranj…) sau un sunet plăcut? Moise, omul lui Dumnezeu din vechime, în psalmul 90:9/b ne spune că anii celui credincios trec lăsând în urmă ca amintire pentru generațiile viitoare un sunet plăcut, armonios. Cum îşi vor aduce aminte de noi cei ce ne vor urma: copiii, nepoții, strănepoţii …, Biserica lui Hristos ? Aceasta este o întrebare demnă de luat în seamă de către fiecare credincios în parte. Nu la întâmplare apostolul Pavel, inspirat de Duhul Sfânt, aşează la locul potrivit aceste adevăruri. El a avut de-a face în misiunea sa cu cel puţin două feluri de creştini: duhovniceşti si fireşti. De aceea el scrie atenţionându-ne pe toţi : „umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti.” (Galateni 5:16)
Firea pământească are poftele ei specifice care pot produce : „ preacurvia, curvia, necurăţia, desfrânarea, închinarea la idoli, vrăjitoria, vrăjbile, certurile, zavistiile, mâniile, neînţelegerile, dezbinările, certurile de partide, pizmele, uciderile, beţiile, îmbuibările…” (Galateni 5:19-21) Dar va zice cineva: eu nu am în viaţa mea astfel de lucruri urâte… Atenţie ! Lista lui Pavel se încheie astfel : „ şi alte lucruri asemănătoare cu acestea.” Deci rafinamentul satanic din vremea noastră s-ar putea să înşele pe cineva cu alte lucruri, neenumerate aici, dar tot fireşti şi satanice. Să nu ne înşelăm singuri : ceea ce facem vorbeşte mai tare decât ceea ce spunem altora ! În astfel de stare nimeni nu poate moşteni Împărăţia lui Dumnezeu (v.21/b). Este numai zgomot zadarnic !
Roada Duhului, dimpotrivă, este : „ dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.” (v.22,23). Deci cine se lasă călăuzit de Duhul Sfânt va avea cu siguranţă această Roadă binecuvântată. În urma lui va rămânea un sunet plăcut, o amintire scumpă, de neuitat, o viaţă trăită în slujba Domnului şi în frica de Domnul. Nu ţi-ai dori o astfel de viaţă ? Să se poată spune cu adevărat şi despre tine : acesta a fost omul lui Dumnezeu ! Dacă da, atunci lasă-te „altoit în Hristos”, născut din nou prin Duhul Sfânt în urma pocăinţei sincere şi a credinţei personale, şi lasă-L pe Duhul Sfânt să-ţi cârmuiască viaţa. În limba greacă termenul folosit pentru cuvântul „roadă” este „karpos” şi are înţelesul de : fruct, rezultat, câştig, rod, sau în mod figurativ: descendent sau lăstar. Adică ceea ce stăpâneşte în interiorul fiinţei va rodi şi se va vedea în afară, va rămânea în urma noastră. Roada Duhului (la singular) este prezentată prin cele nouă faţete, sau atribute vizibile ale vieţii unui creştin duhovnicesc. Am putea împărţi în mod arbitrar, în trei grupuri, cele nouă faţete ale roadei Duhului Sfânt astfel: dragostea, bucuria şi pacea, să definească relaţia noastră cu Dumnezeu; îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, să definească relaţia noastră cu semenii noştri; iar următoarele trei : credincioşia, blândeţea şi înfrânarea poftelor să definească relaţia creştinului cu sine însuşi. Luându-le însă împreună, aşa cum ne-au fost transmise, şi avându-le din belşug, ele vor demonstra că aparţinem lui Dumnezeu, că suntem cârmuiţi de Duhul Sfânt şi că vom moşteni Împărăţia lui Dumnezeu. Aşa să ne ajute Dumnezeu !
Pastor, Elisei Pecheanu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu