11-05-2020 17:11:54
Photo by Maja
Hitij/picture alliance via Getty Images
Există adaptarea proastă (maladaptativă) în
care poți ignora totul, poți minți, poți să te apuci de băut, de droguri etc.,
de trăit imoral și la maxim, conform hedonismului, și să te minți singur trăind
o viață de fugă. Stresorul oricum va avea efect asupra corpului chiar dacă dvs.
alegeți să-l ignorați. Voi discuta despre abordarea sănătoasă a stresului care
te implică pe tine și pe Dumnezeu. Prima dată trebuie să identifici stresorul.
Apoi fie îl eviți/îndepărtezi, fie te adaptezi sănătos. Rar ignorarea
stresorului e ceva sănătos.
Deci, ce trebuie să faci?
1.
Planifică și organizează potrivit. Reacțiile impulsive
bazate pe emoții nu sunt soluții, ci sunt de cele mai multe ori greșite și nu
se mai pot adapta.
2. Managementul stresului include
evitarea, înlăturarea, transformarea stresorului spre avantajul nostru prin
adaptare bună, sănătoasă.
3. Începe să ai un stil de
viață sănătos. Exercițiul fizic regulat e un sprijin important pentru
sănătatea mintală și menținerea sub control a stresului (Tanji, 2000,
Glenister, 1996). Munca fizică implică mai multă concentrare psihică, ceea ce
va distrage atenția de la stres. În timpul unei plimbări, care e chiar foarte
bună, mintea poate hoinări și se poate concentra spre problema ce vă cauzează
stres. Nu e totuși o regulă. Oamenii care au o activitate fizică regulată sunt
afectați mai puțin de depresie și anxietate (Martinsen, 1990). Interesant este
că 90 de minute (sau mai mult) de exerciții fizice moderate până la viguroase
pe săptămână pot să reducă semnificativ simptomele psihiatrice la bolnavii
schizofrenici cronici. (Firth J, Cotter et al. Psychol. Med. 2015).
4. Masajul terapeutic, nu
altceva. Nivelul anxietății și al cortizolului au înregistrat o
scădere imediată în urma masajului (Field, Hernandez-Reif et al., 1997).
5. Reduceți cofeina, care crește hormonii
de stres, spune Dr Nedley. Cafeaua e un stimulant. Sunt autori care exemplifică
beneficii, alții probleme cauzate de cafea. Când studiam psihiatria pentru
specializare în Marea Britanie am învățat despre cafeinism, adică dependența de
cafea, în Europa fiind 250 mg cafeină/zi, iar la americani 400 mg cafeină/zi.
Nu am înțeles de unde apar aceste diferențe. Totuși, americanii recunosc că și
cantități mai mici pot declanșa efecte secundare precum agitație, insomnie,
bătăi rapide ale inimii la cei sensibili la efectele cafeinei, iar gravidele
sunt sfătuite să nu bea mai mult de maxim 200 mg pe zi. Personal, nu sfătuiesc
să se bea cafea în timpul sarcinii. Ca orice stimulant, cafeaua în exces poate
duce la dependență, iar oprirea bruscă la sevraj. Așa este și la droguri.
Dependentul de cofeină (ce se găsește și în alte preparate, nu doar în cafea)
care renunță brusc va avea sevraj, adică dureri de cap, somnolență, apatie
pentru aproximativ o săptămână, apoi acestea dispar (Nedley, 1999: 441).
Manualul de diagnostic psihiatric american (DSM V) spune că 5 cești de cafea
pot să agraveze simpto-mele, inclusiv anxietatea, agitația, durerile de cap,
probleme de vorbire, excitație și spune că aceasta este boala numită
intoxicație cu cofeină.
6. Reduceți alcoolul. Sub nicio formă
ieșitul la băut după serviciu sau în weekend nu ajută. Anestezia mintală ca
efect toxic al alcoolului nu anulează stresul și problemele. Alcoolul reduce
serotonina, GABA care ne ajută în combaterea anxietății (Heinz, Mann, 2001).
Alcoolul reduce hormonul CRH (Lee, Schimdt, 2000) care la niveluri scăzute e
asociat cu depresia (Chrousos, Torpy, Gold, 1998).
7. Vorbiți cu medicul dvs. pentru o optimizare
de medicație dacă e necesară. Am avut pacienți ce luau enorm de multe
medicamente, unele interacționau între ele și aveau efecte neplăcute,
stresante. După optimizarea tratamentului, lucrurile s-au ameliorat.
8. Problema abuzului de
benzodiazepine. Voiam să detaliez la dependențe, dar acestea sunt folosite
uneori excesiv în anxietate. Deși nu sunt prima linie de tratament, ajută pe
termen scurt, iar pe termen lung duc la dependență. Au și efecte secundare, dar
cel mai bine e să discutați cu medicul dvs.
9. O viață socială sănătoasă. Sistemul imunitar
este mult slăbit la persoanele care se simt singure (Shedler, 1997). Părtășiile
de la sfârșitul slujbelor bisericilor ajută mult și în acest sens.
10. Ajută-i pe alții în
limitele posibile. Aceasta îți va da un sens al vieții care va reduce
stresul. La pacienții cu operații pe inimă care s-au implicat social în viața
celorlalți s-a observat o stare de sănătate mai bună la 6 luni după operație
(Jenkins, Jono, 1994). Dumnezeu ne spune că, dacă dăm din mâncarea noastră celui flămând,
atunci lumina noastră va răsări peste întunecime, iar El ne va călăuzi (citește Isaia
58:10-11).
Dr. Vlad Schlezak este
medic psihiatru creștin, fondator al Consilierii Creștine
Multidisciplinare, pictor și autor creștin. Dr. Vlad Schlezak are 19 ani de
experiență medicală, specialist în reabilitare psihiatrică complexă. Consilier
creștin multidisciplinar și profesor fondator al Școlii de consiliere creștină
multidisciplinară unde promovează modelul bio-psiho-socio spiritual cu bază
biblică și științifică și auditarea personală creștină.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu