Din viața de zi cu zi / March 6, 2020 / Leave a Comment /
La încheierea fiecărui an încercăm să ne facem un bilanț în care să-i cerem lui Dumnezeu iertare pentru unele păcate pe care de multe ori le trecem cu vederea. Facem acest lucru sub pretextul că ele nu sunt chiar „păcate” sau dacă totuși sunt, ele sunt prea mici pentru a fi luate în considerare. Că să trecem mai ușor peste ele le punem în categoria „păcatelor fără voie”. Unul dintre aceste păcate este mânia.
Gândindu-ne la un astfel de păcat, încercăm să fim suficienți de indulgenți cu noi. Astfel suntem scutiți de a ne mânia pe noi înșine și vom continua să ne mâniem pe alții. În viața de fiecare zi ne punem tot felul de întrebări, dar oare de câte ori ne-am pus întrebarea: „Bine fac eu că mă mânii?”
Uneori găsim răspunsuri, iar alteori rămânem cu întrebările noastre. Preferăm să punem întrebări lui Dumnezeu decât să ni le punem nouă înșine. Nu este deloc de mirare că Dumnezeu are și El întrebările Lui la care ne cere să dăm răspuns. Are întrebări legate de comportamentul nostru de fiecare zi.
„Bine faci tu că te mânii?”
Când te manii se întâmplă multe lucruri la care nu te-ai așteptat înainte de a te mânia. Această stare nebiblică se manifestă sub diferite forme. Ea lasă în urmă pagube care s-ar putea să nu mai fie reparate niciodată. Unii oameni când se supără nu mai vorbesc vreme îndelungată, la alții li se posomorește fața, alții dau din gură sau unii dau cu pumnu’. Din asta rezultă foarte clar că mânia este o anomalie în care limba sau pumnul lucrează mai repede decât mintea. În asemenea situații, avem înaintea noastră un om acru cu ochii bulbucați, încordat dea binelea, gata să-și verse veninul peste cine îi stă în cale.
Cuvântul lui Dumnezeu nu păstrează tăcerea asupra acestui păcat, ci aproape că în toate cărțile Bibliei găsim referiri la mânie sub diferitele ei forme. Dacă vrem să găsim ajutor de a controla mânia, trebuie să luăm în considerare textele descriptive (în care mânia e în acțiune) și textele prescriptive (în care Dumnezeu ne spune ce trebuie și ce nu trebuie să facem). Â
Apostolul Iacov sub inspirația Duhului Sfânt spune: „Mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu.”
Mânia ucide oameni, destramă familii și în cele din urmă chiar și biserici.
Cain
Interesant că acest păcat a încolțit pentru prima dată în inima unui copil – CAIN. Primul copil născut pe planetă noastră alege să se mânie. Și ce-i dacă se manie zicem noi? Ce poate face un copil dacă se manie? O să-i treacă. E adevărat că i-a trecut, dar nu înainte de a face o crimă.
Doi copii pe pământ, doar doi de care Adam și Eva trebuia să se bucure până la adânci bătrânețe. Realitatea însă nu a fost așa.
Dumnezeu, a știut că lui Cain i s-a posomorât față și acest fapt era un semnal de alarmă pentru care trebuiau să sune clopotele conștiinței lui Cain.
Este interesant că Dumnezeu nu-l întreabă ce a făcut sau de ce a făcut ceea ce a făcut. Dumnezeu îl întreabă că pe un copil pe care-l iubea. „Cain, de ce ți s-a posomorât fața?” Câtă dragoste e în întrebarea pe care i-o pune Dumnezeu!
Iona
Iona nu era un copil. Dumnezeu îl tratează ca pe un om mare zicându-i: „Iona, bine faci tu că te mânii?
Ahab
Regele Ahab voia să aibă via lui Nabot. Când i s-a spus că nu se poate, Ahab a mers acasă, s-a maniat așa de tare că nici nu a mai vrut să mănânce. Ce om fără minte. Să te manii pe mâncare?
Împăratul Saul
Împăratul Saul, începea să piardă tot mai mult controlul asupra lui David. Laudele care i se aduceau lui David l-au supărat dea binelea pe Saul. Cu cât Saul cauta să scape mai mult de David, cu atât era mai nemulțumit. Această situație la transformat într-un om mânios.
Pe unii Dumnezeu îi întreabă: „Bine faci că te mânii?” Pe alții îi întreabă: „De ce se mânie?” Pe alții nici nu-i mai întreabă nimic decât le dă verdictul pe care îl merită în urmă mâniei pe care o au în ei. Că se mânie copiii e de înțeles, dar să te mânii tu sau eu, oameni mari e altceva?
Exemplul unei mame
O mamă încerca să-și împace cei doi copii înainte de ai pune la culcare. Și-a dat seama că nu e un lucru ușor ceea ce s-a întâmplat între ei. După câteva discuții cu ei neconvingătoare a fost silită să le spună: „Dacă vine Domnul Isus la noapte veți rămâne aicea jos pentru că nu v-ați iertat unu pe celălalt.! Bineînțeles că afirmația mamei i-a pus pe gânduri. Cel mai mare s-a apropiat de cel mai mic șoptindu-i: „Ne împăcăm? Dar dacă Domnul Isus nu vine la noapte, mâine va fi vai de tine. Ai înțeles?” Asta este între copii, dar cum este între oamenii adulți?
Amenda
Îmi amintesc de un bărbat de pe vremea când eram în România (nu contează confesiunea din care făcea parte). Datorită unei neînțelegeri cu o altă persoană s-a mâniat și i-a tras o palmă. A urmat anchetă și desigur pedeapsa. În una din zile a fost chemat la tribunal pentru a se înfățișa cu cel căruia I-a dat o palmă. În citație era scris că va trebui să plătească 1000 de lei celui pe care l-a lovit. Conform citației s-a prezentat la tribunal așteptând să-și audă numele. Procurorul ia strigat numele, iar apoi a întrebat dacă a adus cu el suma de 1000 de lei. Vinovatul foarte supărat a răspuns că a adus suma. În fața tuturor celor prezenți a fost rugat să dea cei 1000 de lei celui pe care l-a lovit. Omul foarte mânios a băgat mâna în buzunar, a scos 2000 de lei și când a ajuns în față omului i-a mai tras o palmă zicând: „Două palme, două mii de lei.”
Asta face mania necontrolată.
Preferăm să pierdem enorm de mult, dar să ne păstrăm mânia.
Metaforele mâniei
Da, mania atrage după ea multă suferință! Ea este ca un acid care face mari pagube vasului în care este ținut decât lucrurilor peste care este turnat…
Mânia este ca un acid care face mai mari pagube vasului în care este ținut decât lucrurilor peste care este turnat.
Ea este ca focul. Până la urmă se stinge, dar ce facem cu ceea ce rămâne în urma focului?
Ca și în orice situație a vieții, Biblia are ultimul cuvânt. Vrei să fii cunoscut ca un om puternic? Fii încet la manie. Proverbe 16:32 – „Cine este încet la mânie valorează mai mult decât un om puternic”. Cu alte cuvinte, cine reușește să-și țină în control mânia dă dovadă că este om de caracter și astfel devine beneficiar a multor binecuvântări.
„Orice om trebuie să fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, zăbavnic la mânie.”
Apostolul Iacov spune despre mânie ca este o revărsare de răutate. – Iacov 1:19-21
El spune, de fapt, că ceea ce este în noi se revarsă în afară. Mânia este un păcat ce te ajută să ajungi cu siguranță în iad.
Câteva întrebări ajutătoare pentru a nu reacționa greșit când totuși suntem mânioși:
- În calitate de creștini, cum stăm la acest capitol?
- Dacă ajungem să ne mâniem, putem face asta fără păcătuim?
- Merită să ne purtăm ca și necreștinii din cauza unei mânii?
- Se merită oare să pierdem un prieten din cauza mâniei noastre necontrolate?
- Merită să ne pierdem din sănătate din cauza mâniei noastre?
- Se merită să pierdem veșnicia din cauza mâniei?
Câteva sfaturi practice:
- Poți să te mânii, dar să nu păcătuiești.
- Fă tot ce poți să nu ajungi la mânie.
- Dacă ești mânios, nu lăsa gura să rostească cuvinte necontrolate.
- Cu fiecare minut în care te mânii pierzi 60 de secunde de fericire.
- Mai bine să regreți că nu te-ai mâniat, decât să regreți că te-ai mâniat.
- Roagă-te ori de câte ori te încearcă mânia.
- Nu uita că puternic nu este cel care se mânie sau cel care dă cele mai multe lovituri, ci cel care primește cele mai multe fără să se mânie.
- Mânia este o piatră aruncată într-un cuib de viespi în preajma cărora nu poți sta.
- Dacă nu te poți stăpâni, dă-ți o palmă ție însuți, o să-ți prindă bine, iar apoi promite că nu o să te mai mânii.
Mânia te poate duce pe brațe până în adâncul iadului.
Nu te mai mânia!
REV. ILIE U. TOMUȚA
DIRECTOR GENESIS MISSION
Uțu Tomuța este căsătorit cu Mariana și au doi copii. Coordonează Misiunea Genesis și Revista Genesis. Scrie jurnalul online „Din viața de zi cu zi” în care publică săptămânal texte scurte pentru suflet și minte.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu