marți, 9 iulie 2019

Sandu si Marinela Maghiar – Scrisoare din Namibia, mai 2019


Misionari, Misiune / July 8, 2019

Când am încheiat studiile masterale în anul 2010 am crezut că viața mea într-un campus universitar s-a încheiat. Atunci mă vedeam ajunsă undeva predând limbile engleză și franceză într-o școală din România. După un drum întortocheat spre și în Namibia, cu urcușuri și coborâșuri, de mai bine de trei ani fac parte din Departamentul de Limbi și Comunicare al celei mai căutate universități private din Namibia. Această oportunitate mi-a oferit o implicare la care nu visam: să contribui la educarea tinerilor care vor să urmeze o carieră în domeniul managementului sau în învățământ. Eu predau cursuri de limbă și comunicare (Engleză și Franceză), dar mă implic și în munca administrativă (admiteri și înscrieri). Imaginile de mai jos sunt de la deschiderea oficială a anului universitar 2019 (11 februarie), eveniment care s-a ținut în sala mare a primăriei orașului Walvis Bay. 
Namibia, Mai 2019
View this email in your browser

Chiar e adevărat?

- Ce ai primit aici? mă întreabă colegul meu, Timothy, uitându-se la pachetul pe care mi-l adusese curierul puțin mai devreme la birou.
- Ți-ar plăcea să afli? Poți să-l deschizi. Eu nici nu apucasem să mă uit, dar știam că sunt următoarele materiale pe care le vom folosi la școala duminicală, primite de la Trudie, misionara AMEC care ne-a instruit în lucrarea cu copiii în noiembrie, anul trecut. După ce a tăiat cu foarfeca ambalajul, i-am explicat ce sunt. Spre surprinderea mea, a deschis manualul învățătorului și după vreo cinci minute mă întreabă:
   - E adevărat?
   - Ce anume?
   - E adevărat că Isus este singura cale spre mântuire?
Da, într-o țară majoritar creștină cum e Namibia, conform statisticilor, oamenii nu cunosc cu adevărat Evanghelia și sunt șocați la auzirea unui adevăr pe care îl predăm copiilor la școala duminicală.
Discuția cu Timothy nu a mai continuat prea mult după ce i-am explicat cât de ilogic ar fi ca să mai existe și alte căi. Jertfa Lui ar fi fost degeaba. Mi-a dat dreptate imediat și a căzut pe gânduri. Timo (cum ne place să îl alintăm) este un tânăr sincer de 23 de ani, tehnician IT la universitatea unde predau; oricine îl cunoaște l-ar caracteriza fără doar și poate ca fiind săritor, prietenos, puțin timid. Însă, eu știu mai mult despre el: este un „om al păcii” în căutarea Adevărului. Mă rog să pot să-l îndrum spre Hristos atunci când va fi momentul. Rugați-vă și voi pentru aceasta.
(Photo dreapta: Luca și Timothy)
Când am încheiat studiile masterale în anul 2010 am crezut că viața mea într-un campus universitar s-a încheiat. Atunci mă vedeam ajunsă undeva predând limbile engleză și franceză într-o școală din România. După un drum întortocheat spre și în Namibia, cu urcușuri și coborâșuri, de mai bine de trei ani fac parte din Departamentul de Limbi și Comunicare al celei mai căutate universități private din Namibia. Această oportunitate mi-a oferit o implicare la care nu visam: să contribui la educarea tinerilor care vor să urmeze o carieră în domeniul managementului sau în învățământ. Eu predau cursuri de limbă și comunicare (Engleză și Franceză), dar mă implic și în munca administrativă (admiteri și înscrieri). Imaginile de mai jos sunt de la deschiderea oficială a anului universitar 2019 (11 februarie), eveniment care s-a ținut în sala mare a primăriei orașului Walvis Bay. 

 


Directorul campusului universitar, Dr. Titus Haimbili
Vorbitorii invitați, alături de directorul de campus; primul din partea stângă este primarul orașului Walvis Bay.
Școala duminicală 
Rugăciunea mea la încheierea anului 2018 a fost aceea de a vedea că se formează o echipă din biserică pentru lucrarea cu copiii. În a doua săptămână din ianuarie am reluat întâlnirile cu copiii și sunt foarte încurajată de implicarea surorilor și de pasiunea cu care o fac. Studiem viața profeților Ilie și Elisei, și săptămânal fiecare a căutat să pregătească un moment din întâlnirea cu copiii, cu responsabilitate și seriozitate. O dată pe lună avem o întâlnire - doar noi, echipa - în care organizăm următoarele patru săptămâni, dar mai ales, dorim să avem părtășie și ne rugăm una pentru alta și pentru copiii cărora le slujim. Continuați să vă rugați pentru statornicia surorilor implicate și pentru ca pasiunea pentru lucrarea cu copiii să le rămână vie. 
Elizabeth, Victoria, Berna, Julliet, eu și Linda
Vești din regiunea Zambezi (Chetto, Pipo, Katima Mulilo) 
Când am ajuns în Pipo într-una din vizitele făcute anul acesta, am observat cu surprindere că fiecare copac de lângă gospodăria șefului William era legat cu o sfoară. I-am întrebat ce scop are sfoara.
- În caz de furtună, mi-au spus, copacii vor fi păziți de trăznete.
- Dar nu pare să se apropie vreo ploaie în curând, am răspuns eu.
- În caz că se întâmplă, copacii vor fi pregătiți.
Am folosit acest lucru ca ilustrație în mesajul din biserică cu scopul de a-i face să înțeleagă că trebuie să-și pună TOATĂ încrederea în Domnul, și să-L urmeze DOAR pe El. Încrederea lor e încă împărțită între tradiții și Dumnezeu. Când au temeri sau probleme, ei încearcă toate metodele de care au auzit, sperând că una din ele va funcționa. Predica trebuie să fie cât mai specifică și cu exemple din viața lor. Dacă nu adresăm situațiile prin care trec ei și nu dăm exemple la care se pot raporta ușor miile de kilomentri parcurși până la ei pot fi fără prea mare folos. 
În cele două călătorii făcute anul acesta în Katima Mulilo la pastorul Jeke, am identificat o nevoie mare pe care o au la grădiniță. Baraca din stânga a fost construită de prima echipă care ne-a vizitat în Namibia, în luna decembrie a anului 2015. De atunci funcționează acolo o grupă de grădiniță, iar mai recent, biserica a primit un container pe care îl folosesc pentru o a doua grupă (foto jos).  În luna iunie vom începe la construirea a trei săli de clasă și două grupuri sanitare pentru grădinița din Katima Mulilo, cu ocazia vizitei unei echipe de frați români din Anglia. 
Planul pentru construcția grădiniței
Cost aproximativ: 6000 euro
Dacă doriți să susțineți în mod specific acest proiect, vă rugăm să menționați la depunere: "Construcție Namibia"
Reînnoirea vizei și vizită în România

Pe 15 iulie se împlinesc doi ani de când ne-a fost dată ultima viză de ședere în țară. Din nou, trebuie să ne depunem actele pentru reînnoire. De când Mari predă cursuri, procesul a fost relativ ușor și nu vedem de ce am întâmpina dificultăți acum, însă purtați-ne în rugăciune în direcția aceasta. Nu știm ce planuri poate avea vrășmașul.

De asemenea, am reușit să cumpărăm biletele spre România, pentru luna iulie. E prima dată când trebuie să cumpărăm bilete cu preț întreg pentru patru persoane și prețul a ajuns la 3500 de euro. Pentru că există oameni care iubesc lucrarea de m*s*une acestea au putut fi plătite. Suntem extrem de recunoscători pentru voi și ne rugăm să aveți parte de bunătatea lui Dumnezeu în nevoile voastre. 

Cu mult drag și apreciere,
Sandu, Marinela, Luca și Tania

la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)