miercuri, 21 august 2019

De ce ne plac bârfele?

Bârfa, chiar dacă pare inofensivă, este o mare problemă printre creștini. Ne simțim atât de bine când răspândim informații defăimătoare despre ceilalți și ne este atât de ușor să facem acest lucru. Dar de ce? De ce acest impuls ne vine atât de natural și de ușor? Cum putem lupta împotriva vorbirii de rău?

Ne place să auzim zvonuri despre alte persoane. Cu greu ne putem abține să nu răspândim mai departe informațiile aflate despre ceilalți. Unii dintre noi nici măcar nu mai încercăm să ne abținem de la răspândirea bârfelor. Am devenit atât de obișnuiți cu ele încât nici nu ni se mai par greșite. 
Desigur, există două tipuri de bărfe. Un tip poate fi „bârfa severă” – cea cu care intenționat dorești să rănești pe cineva sau să îi faci rău. Celălalt tip de bârfă este „bârfa mai blândă”, cea prin care nu ai nicio intenție de a răni persoana respectivă însă nu te poți abține, așa că dai mai departe informațiile pe care le-ai auzit. Se simte atât de bine – „atât de delicios” – să afli un lucru pe care nimeni nu îl știe și să fii prima persoană care spune altora.
Părăsește scena
Întrebarea este: De ce bârfa ne face să ne simțim atât de bine?
Cred că o mare parte din răspuns îl putem găsi în textul din 2 Corinteni 12:20 „Fiindcă mă tem ca nu cumva, atunci când vin, să vă găsesc așa cum n-aș vrea și eu însumi să fiu găsit de voi așa cum n-ați vrea. Mă tem ca nu cumva să găsesc ceartă, invidie, furii, ambiții egoiste, calomnii, bârfe, îngâmfări, tulburări”. Uitându-mă la această listă de opt lucruri care distrug biserica lui Cristos, încerc să îmi dau seama de unde pornesc toate aceste păcate. Cuvântul care le leagă pe toate este mândria.
Cred câ mândria este cauza pentru care bârfa este atât de atrăgătoare, deoarece mândria provoacă o foame care nu se poate fi săturată oricât de mult ar fi hrănită.
După ce afli o bârfă te grăbești să o spui și altora înainte să afle de la alții. În traseul bârfei, tu ești pentru un moment centrul atenției al poveștii. Tu deții noutățile. Tu ești cel care le dă mai departe. Ești important, așa-i?
Prima cheie pentru a nu fi un bărfitor este smerenia – smerenia nu are nevoie de afișare și nici de atenție. Prin smerenie tu ai deja aprecierea lui Dumnezeu, așadar nu mai ai nevoie să îți hrănești ego-ul cu bucățile delicioase ale bărfei.
Dragostea acoperă toate greșelile
A doua cheie pentru a nu fi un bârfitor este iubirea. Iubirea nu-i rănește pe ceilalți. Iată Proverbe 26:20: „Când nu mai sunt lemne, focul se stinge și când nu mai este niciun bârfitor, cearta încetează”. Proverbe 17: 9 spune, de asemenea: „Cel ce acoperă o greșeală caută dragostea, dar cel ce o amintește mereu dezbină pe cei mai buni prieteni.”
Cu alte cuvinte, dacă omori mândria care râvnește după apreciere și ești dispus să nu dai niciun credit celui care vine cu bârfe la tine, acționezi în dragoste. Fă tot ceea ce-ți stă în putință pentru a nu-ți răni semenii. Dragostea acoperă toate greșelile.
Pune-ți următoarea întrebare de fiecare dată când auzi sau când vrei să împărtășești o informație despre altă persoană: „Ești motivat de mândrie sau de dragoste? Ești motivat de plăcerea de a fii pentru un moment în centrul atenției?”. Așadar, a doua cheie pentru a nu fi un bârfitor este să îți iubești aproapele, nu să îl rănești.
Concentrează-te pe un scop măreț
A treia cheie pentru a nu fi un bârfitor este să ai o viziune clară și un scop măreț în viață și să nu te lași deconcentrat de lucruri neimportante și goale.
Pavel atrage atenția văduvelor tinere creștine care odată cu pierderea soților și-au pierdut și scopul în viață. El le îndeamnă să nu devină „leneșe, mergând din casă în casă” – și nu doar să nu fie leneșe, ci să nu fie guralive și băgăcioase, vorbind ceea ce nu trebuie. (1 Timotei 5:13)
Observați că pe de-o parte, bărfa este asociată cu lenea, iar de celalată parte, cu cuvântul „băgăcios”. O persoană leneșă este o persoană care nu are nimic important de făcut. Persoanele leneșe au mult timp liber dar nu au un scop, o viziune sau un vis pentru viețile lor. Ele doar „suflă ca să nu moară”. Rezultatul este că devin băgăcioase și guralive. Ele nu au nicio viziune cu care să-și ocupe timpul, așa că își bagă nasurile în viețile altora. Persoanele care bârfesc sunt goale și băgăcioase.
A avea un scop măreț în viață nu înseamnă să-ți bagi nasul în viața altuia și nici să atragi atenția asupra ta prin răspândirea zvonurilor despre alții. Aceeasta este a treia cheie pentru a nu deveni un bârfitor.
Trei întrebări
Așadar, la întrebarea „Care este diferența dintre a bârfi și a face schimb de informații?”, voi răspunde cu alte trei întrebări:
  1. Împărtășirea acestor informații este un semn de smerenie sau este motivată de mândria care dorește să fie în centrul atenției pentru un moment?
  2. Este împărtășirea acestor informații motivată de iubire și nu intenționează rănirea aproapelui?
  3. Împărtășirea acestei informații este un ecou al vieții mele leneșe și lipsite de sens?
Autor: John Piper
Sursă: Desiring God
Sursa: alfaomega.tv
https://armoniamagazineusa.com/2019/08/21/de-ce-ne-plac-barfele

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu